Comasarea a două sau mai multe instituții presupune desființarea celor vechi și înființarea uneia noi, pentru care se stabilește un nou statut, cu noi obiective. Exact asta se va întâmpla în cazul Operei Naționale București și a ansamblului „Tinerimea Română”, conform proiectului deja lansat de Ministerul Culturii, condus de celebra Raluca Turcan.
Cea mai mare problemă a angajaților instituțiilor care urmează să fie comasate este că prin desființare își pierd și contractele pe perioadă nedeterminată și nu se știe cine va fi preluat în noua formulă sau cine va decide. Tocmai de aceea, ambele tabere din Operă și cei de la „Tinerimea Română” s-au mobilizat pentru a cere ministerului să renunțe la comasare.
Cele două tabere au lansat câte o petiție cu denumire similară, dar conținut diferit, pentru că una dintre tabere îl susține pe actualul director, crezând că va menține contractele angajaților care sunt de partea lui.
Artiștii nu au drepturile funcționarilor publici
Din punct de vedere juridic, e puțin probabil ca directorul în funcție la Opera Națională București să fie numit, în loc să se organizeze concurs de ocupare a postului, după înființarea noii instituții. Iar pentru angajați va fi nevoie de noi contracte, dar nu garantează nimeni în ce condiții se vor semna acestea și care vor fi cerințele noului angajator, mai ales pentru că nu este stipulat nicăieri faptul că la desființarea instituției s-ar putea oferi continuitate actualilor angajați.
Practic, după desființarea Operei Naționale București, atât angajații, cât și conducerea vor rămâne fără contracte și fără vreo garanție că ar putea avea posturi în noua instituție creată de Ministerul Culturii – Opera Română. Doar Ministerul și-ar putea asuma preluarea angajaților, deși este la limita legalității, putându-se considera soluție discriminatorie pentru alți artiști care nu pot participa la concursurile pentru ocuparea respectivelor posturi.
Contractele sunt sub semnul întrebării
Comasarea, în acest caz, se face pe aceleași principii aplicate atunci când se schimbă organigramele în instituții sau se desființează anumite departamente și angajații sunt redistribuiți în altele, dar își pierd posturile pe care le-au avut inițial pe baza numirii sau prin concurs.
Doar funcționarii publici au dreptul, prin lege specială, să-și păstreze calitatea, nu și funcția, în cazul reorganizării instituțiilor, însă muzicienii, dansatorii și personalul tehnic nu beneficiază de aceeași lege, comasarea fiind mai complicată, în cazul unor instituții de cultură.
Cei mai afectați vor fi artiștii care au contracte de colaborare cu ambele instituții care se comasează, pentru că noua conducere a Operei Române, înființată în baza Hotărârii de Guvern, va stabili o organigramă și va putea renunța la posturile ocupate acum de colaboratori.
Bătaia celor două tabere pentru director
Discutând cu angajați și colaboratori din ambele instituții, am constatat că la Operă s-au format două tabere, dintre care una îl susține pe actualul director, Daniel Jinga, iar cealaltă l-ar vrea înapoi pe Ștefan Ignat – fostul director care a câștigat recent procesul cu statul, după ce a fost înlăturat din postul de conducere. Pe de altă parte, echipa „Tinerimea Română” susține petiția făcută de angajații Operei care îl contestă pe actualul director.
„Unii sunt pro, alții sunt contra, pe unii i-a cumpărat, ca să-l susțină, iar alții îl susțin de frică și nu vor să vorbească, pentru a nu-și pierde posturile, pentru că el le-a spus că va fi numit directorul noii instituții. În general îl susțin artiștii pe care i-a dus prin turnee și lor le convine să fie el director, în continuare, dar celor de la ateliere nu le convine, pentru că ei muncesc 14 ore pe zi, pe bani puțini, să livreze tot ce trebuie pentru premierele puse una după alta”, explică un angajat al Operei Naționale București.
Comasarea s-ar putea bloca în instanță
Din tabăra celor care nu-l susțin pe actualul director fac parte și unii artiști care cer doar să nu se desființeze instituția și să nu se facă această comasare pe care o dorește Ministerul Culturii. Pe grupurile de socializare ale angajaților și colaboratorilor Operei sunt discuții aprinse și se organizează un miting pe care sindicatul nu mai are timp să-l facă legal, timpul fiind prea scurt. De altfel, sindicatul din cadrul Operei Naționale București nici nu a fost anunțat în legătură cu Hotărârea de Guvern care urmează să se dea pentru desființarea celor două instituții și înființarea Operei Române, cu un nou statut. Din acest punct de vedere, sindicatul nu poate face nimic, fiind și acesta în curs de desființare, deși poate invoca faptul că Ministerul Culturii nu a respectat Legea dialogului social.
Dacă s-ar organiza suficient de repede pentru a deschide un proces în instanță, invocând încălcarea procedurii, ar putea bloca astfel comasarea, măcar până la o hotărâre definitivă, dar pentru asta ar avea nevoie și de un avocat foarte bun, care să știe ce să ceară.
În lipsă de soluții juridice, oamenii se pregătesc să iasă în fața Operei cu pancarte, să se facă vizibili, însă nu se știe câți vor participa, pentru că nu toți vor să se expună, de frică să nu se răzbune directorul, refuzând să-i preia în noua instituție, dacă va fi numit tot Daniel Jinga.
Surpriza ar veni de la ansamblul folcloric
Pe de altă parte, tabăra care e împotriva actualului director e și foarte eterogenă, iar angajații și colaboratorii uniți prin interese comune încă nu au înțeles că sunt susținuți de cei din „Tinerimea Română”, aceștia din urmă fiind la rândul lor deranjați de amestecul Operei cu instituția lor, tocmai pentru că ambele instituții și-ar compromite obiectivele – unii ocupându-se de operă, alții de dansuri folclorice.
Obiectivele noii instituții au fost deja formulate în Nota de Fundamentare pentru HG de înființare a Operei Române ca rezultat al comasării celor două instituții, dar sunt de neconceput atât pentru artiștii de la Operă, cât și pentru cei de la „Tinerimea Română”.
Zvonul lansat în grupul celor care-l susțin pe Daniel Jinga pentru preluarea conducerii viitoarei instituții ar putea fi doar o pistă falsă, pentru că ideea comasării ar fi venit din faptul că Opera are un buget foarte mare și puțini angajați, multe posturi fiind ocupate prin contracte de colaborare, în timp ce ansamblul de dansuri folclorice are mulți angajați și bani puțini. Activitatea ansamblului ar fi deja sub semnul întrebării din luna iunie, când colaboratorilor li s-a spus că nu se știe când vor mai putea fi chemați la spectacole, pentru că nu mai e buget suficient pentru a fi plătiți.
Aceasta fiind situația, e posibil ca de fapt să fie numit viitorul director de la instituția cu mai mulți angajați, adică de la „Tinerimea Română” - pe care unii artiști ai operei o consideră un simplu ansamblu folcloric -, nefiind „în cărți” Daniel Jinga și nici Ștefan Ignat – fostul director al Operei Naționale București care ar fi trebuit să-și reia postul de conducere după ce a câștigat procesul, dar care nu mai poate beneficia de hotărârea instanței, pentru că instituția se desființează.