Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În baza acestei Ordonanțe, Ministerul Culturii cere comasarea Operei Naționale București cu Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”. Practic, cele două instituții se desființează și vor face parte dintr-o nouă instituție care se înființează, cu denumirea „Opera Română” sau „Opera”, care va avea mai multe obiective ce până în prezent nu țineau de ceea ce făceau angajații de la Operă, cum ar fi organizarea de spectacole folclorice, proiecte de integrare a persoanelor cu dizabilități sau de formare profesională a tinerilor și a adulților. Seamănă izbitor cu proiectele instituționale de la începutul anilor ’50.
Surse din Ministerul Culturii au transmis, pentru Jurnalul, două documente care arată cum se va comasa Opera Națională cu Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, în baza Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung.
Proiectul de HG lansat de Ministerul Culturii prevede: „Se înfiinţează Opera Română, denumită în continuare Opera, instituţie publică de spectacole şi concerte, de repertoriu, de importanţă naţională, având personalitate juridică, subordonată Ministerului Culturii, prin fuziunea prin contopire a Operei Naţionale Bucureşti şi a Centrului Naţional de Artă «Tinerimea Română», instituţii publice cu personalitate juridică, aflate în subordinea Ministerului Culturii, care se desfiinţează”, se specifică la Articolul 1 din proiectul de act normativ.
Muzicologii care au citit textul documentului au fost oripilați mai ales de obiectivele viitoarei instituții, care nu mai au nicio legătură cu ceea ce era Opera, așa cum o știam toți. Deși la Art. 3 se copiază conținutul vechiului statut: „Opera are ca obiectiv principal promovarea valorilor muzicale, coregrafice autohtone şi universale, precum şi ale artelor interpretative de operă, balet, muzică şi spectacole și concerte muzicale, pe plan naţional şi internațional”, Articolul 4 vine cu obiective specifice, altele decât cele inițiale: „Opera are următoarele obiective specifice: a) realizarea de producții artistice dedicate spațiului virtual, în vederea promovării către un număr cât mai mare de public a spectacolelor de operă și balet, a creației contemporane românești și a tinerilor creatori și interpreți; b) promovarea persoanelor cu dizabilități și a categoriilor sociale defavorizate în rândul activităților și meseriilor specifice artei spectacolelor; c) sprijinirea de acțiuni caritabile prin intermediul artei spectacolelor, în condițiile legii; d) crearea unor formații muzicale hibrid formate din copii, tineri și adulți, în vederea transmiterii valorilor tehnice și interpretative de la o generație la alta, în vederea unei formări profesionale practice în domeniul artei spectacolelor”, conform documentului din Ministerul Culturii, care urmează să fie adoptat de Guvern, ca HG.
Nota de fundamentare a Hotărârii
Al doilea document transmis de sursele din minister este Nota de Fundamentare pentru Hotărârea de Guvern privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Operei Române, din care aflăm următoarele: „Opera Națională București și Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” sunt două instituții publice de spectacole, de importanță națională, aflate în subordinea Ministerului Culturii. Obiectivele, activitatea și scopul celor două instituții sunt comune: furnizarea de servicii complete și complexe în domeniul artelor spectacolului muzical, creșterea accesului publicului la spectacole și concerte, promovarea meseriilor specifice, promovarea pe plan național și internațional a valorilor artistice, autohtone, a artelor spectacolului, sprijinirea debutului și afirmarea tinerilor creatori și interpreți, implicarea în educarea prin artă a publicului, promovarea inovațiilor și noilor direcții în domeniu. Pentru atingerea acestor obiective, cele două instituții desfășoară următoarele activități: producerea și susținerea la sediu sau în alte locații, în țară sau străinătate a spectacolelor de operă, balet, muzică contemporană, evenimente, precum și de spectacole muzicale, corale, vocal simfonice, promovarea în țară și străinătate a repertoriului reprezentativ românesc și universal, clasic și contemporan. În ceea ce privește viziunea și misiunea, cele două instituții au specificități stilistice, dar și zone de maximă interferență”.
Un mod de operare care s-a mai folosit
Așadar, cele două instituții se desființează și vor fi parte din noua instituție care se înființează, dar mai este o problemă administrativă, legată de fostul director al Operei Naționale București, care tocmai câștigase procesul împotriva statului român și urma să se întoarcă la conducere. Dacă instituția se desființează, nu mai are nici directorul câștigător unde să revină pe funcție.
De fapt, legea de anul trecut nu are ca scop doar reducerea cheltuielilor bugetare prin desființarea unor structuri care aveau mai puțin de 50 de angajați și conducere proprie, ci s-a vrut inclusiv crearea cadrului legislativ necesar pentru eliminarea situațiilor de ocupare a posturilor de către două sau chiar trei persoane plătite regește, acolo unde directorii au fost dați afară, au câștigat procesele cu statul și s-au întors pe posturi. În România sunt deja sute de astfel de posturi dublate sau triplate, pe care le plătim cu sume enorme, după ce statul e obligat să achite inclusiv cheltuielile de judecată ale celor care aproape întotdeauna câștigă, fiind înlăturați din funcție nejustificat.
O astfel de situație a fost și la Opera Națională București, instituție urmărită de scandaluri, în ultimii 15 ani. Fostul director Ștefan Ignat, înlăturat din funcție în urma unui scandal internațional, în 2021, a câștigat definitiv procesul împotriva statului, luna trecută, iar acum tocmai se pregătește să se întoarcă la conducerea instituției. Doar că nu va mai însemna nimic acest câștig și nici nu va mai avea unde să se întoarcă, dacă între timp se va desființa instituția.
E posibil ca în astfel de cazuri să nu-și mai poată recupera nici salariile din urmă, dacă se desființează Opera Națională București și devine Opera Română, pentru că nu se va mai putea bugeta plata acestor salarii, pentru viitor. De altfel, și acesta este un mod de operare folosit de instituțiile statului în ultimii ani, tot cu scopul de a mai scăpa de directorii sau de alți angajați care și-au câștigat în instanță dreptul de reluare a posturilor de pe care au fost înlăturați pe nedrept.
Până acum se schimbau organigrame sau se desființau departamente. Acum se pot desființa chiar instituțiile, inclusiv cele cu mai mult de 50 de angajați, cum e cazul Operei Naționale București, pentru că principiul juridic al comasării presupune mai întâi desființarea instituțiilor care se comasează, pentru a se putea înființa viitoarele instituții.
Datele contabile ale Operei Naționale București arată că bugetul instituției a fost imens, în ultimii 10 ani - peste 143 de milioane de euro -, deși vizibilitatea instituției a fost aproape inexistentă. Din 2001 până astăzi, doar scandalurile au fost răsunătoare și au adus în prim-plan instituția, în urma lor schimbându-se 12 directori.
