Ministerul Economiei nu se foloseşte de dreptul de preempţiune pentru a cumpăra pachetul majoritar de acţiuni al Daewoo de la şantierul din Mangalia, dar aşteaptă o mutare spectaculoasă din partea Guvernului. Executivul se va folosi de un dosar pe care DNA îl instrumentează cu privire la prejudiciile create de sud-coreeni pentru a prelua în forţă şantierul, nu înainte de a bloca, în instanţă, tranzacţia deja încheiată între Daewoo şi olandezii de la Damen. Daewoo înregistrează astfel al doilea său eşec major în România, după falimentul fabricii de maşini de la Craiova.
Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) de la Şantierul 2 Mai SA Mangalia, societatea Ministerului Economiei prin care statul român administrează 49% din şantierul Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI) SA, a votat împotriva exercitării dreptului de preempţiune pentru preluarea integrală a companiei de la sud-coreeni.
19 luni au durat negocierile dintre Daewoo şi Damen pentru şantierul din Mangalia, timp în care Guvernul nu a făcut nimic
„Se votează împotriva exercitării dreptului de preferinţă la data acestei AGA, motivat de faptul că nu a fost obţinută aprobarea Guvernului României până la această dată, având în vedere faptul că, potrivit Hotărârii AGA din data de 19.10.2017, DSME a fost notificată în privinţa prelungirii termenului, în conformitate cu prevederile clauzei 10.6 din Contractul de societate mixtă dintre DSME şi SN 2 Mai SA”, se arată în decizia AGA de pe 19.12.2017. Nu este clar de ce ministerul nu a amânat decizia, din moment ce nu există încă un mandat clar din partea Guvernului.
Guvernul bate şaua DNA să priceapă coreeanul
Surse apropiate situaţiei susţin însă că Executivul pregăteşte o lovitură complet neaşteptată, dată fiind atitudinea autistă de până acum a statului român în privinţa companiei din Mangalia. Guvernul intenţionează să blocheze tranzacţia dintre Daewoo şi Damen şi să redevină acţionar majoritar al celui mai mare şantier naval din România, chiar dacă nu avem idee cine şi cum ar putea manageria eficient un astfel de obiectiv, prin care se rulează proiecte de sute de milioane de euro. Subterfugiul ar fi un dosar pe care DNA îl instrumentează cu privire la situaţia de la DMHI. Guvernul va folosi prejudiciul invocat aici pentru a compensa pretenţiile financiare ale sud-coreenilor, deşi nici aici nu e clar cum ar putea converti statul o stare penală în monedă comercială.
Între timp, olandezii s-au arătat nemulţumiţi de faptul că Ministerul Economiei întârzie ceea ce toată lumea credea că e doar formalitatea de a anunţa că nu este interesat de preluarea şantierului. Cu atât mai mult cu cât o altă instituţie a statului, Consiliul Concurenţei, a aprobat deja tranzacţia dintre Daewoo şi Damen
În 2016, şantierul avea pierderi de 100 de milioane de euro şi datorii de peste 1,2 miliarde de euro, din care 400 de milioane euro numai pentru compania mamă, Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co Ltd (DSME). Acum, olandezii de la Damen, care deţin şi şantierul din Galaţi, au preluat pachetul de 51% de la Daewoo pentru doar 26 milioane de euro.
Sume ameţitoare prin ograda lor
Indiferent de cum o o va face, se poate spune că Daewoo se retrage pentru a doua oară cu coada între picioare din România, după episodul de la Craiova, deşi nu se poate spune în nici un caz că a plecat cu pierderi de la Mangalia. Managementul a fost însă în aşa fel gândit astfel încât să stoarcă şi ultimul cent posibil pentru ei, fără ca statul român co-acţionar să se bucure şi el de vreunul. Din 1997 până în 2017, sud-coreenii au fabricat la Mangalia peste 150 de vapoare şi, cu toate acestea, au raportat mereu şi mereu pierderi la final de an.
56,9 de miliarde de dolari a fost prejudiciul creat de fondatorul Daewoo propriei companii şi statului sud-coreean
Trebuie reamintit faptul „ingineriile” financiare ale şefilor Daewoo sunt o tradiţie pentru acest colos industrial. În 2006, Kim Woo Chong , fondatorul Daewoo, a fost condamnat la 10 ani de închisoare şi confiscarea averii de 22 de miliarde de dolari după ce, în 1999, a fugit din ţară în Coreea de Nord, nu înainte de a provoca falimentul uneia din cele mai mari companii din Coreea de Sud. Ulterior, autorităţile de la Seul au anchetat de mai multe ori conducerea Daewoo pentru ca, în cele din urmă, să o naţionalizeze, pentru a-şi salva economia. Acum, şi în România există acuzaţii de fraudă, instrumentate în cel puţin un dosar de către DNA.
Falimentul Cielo&Matiz, pe acelaşi tipar cu Mangalia
În 1994, Daewoo ajungea pentru prima dată în România pentru a prelua Automobile Craiova SA, unde se fabrica Oltcit-ul naţional. Sud-coreeni au început să fabrice aici maşinile Cielo şi Matiz, în timp ce modelele Tico şi Espero erau doar ansamblate aici. Preţurile accesibile pentru români, noutatea adusă pe o piaţă în care tradiţionalele mărci autohtone Dacia şi Aro nu se regăseau, au făcut ca Daewoo să înregistreze un succes fulminant cu modelele sale, deosebit de fiabile şi bine văzute chiar şi acum. Extrem de interesant este faptul că Daewoo obişnuia şi la Craiova să importe din Coreea de Sud mare parte din materialele pe care le folosea pentru fabricarea maşinilor. Exact ca la Mangalia.
În 2007, nu mai puţin de 215.000 de maşini Daewoo ciruclau pe străzile din România
Falimentul din 1999 al companiei mamă a dus, în cele din urmă, la închiderea uzinei de la Craiova. Colosul american General Motors a preluat divizia auto a Daewoo, dar nu şi fabrica acesteia de la Craiova. S-a mulţumit să prelungească licenţa de fabricaţie din 2003 până în 2005, după care statul român a răscumpărat uzina, pe care a vândut-o apoi către Ford.