Un dosar civil cu rădăcină într-o eroare judiciară plecată din ograda DNA se află în judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție. Miza procesului este foarte importantă pentru că de soluție depinde dacă o arestare ilegală poate conduce la acordarea de despăgubiri celui prejudiciat.Cazul în speță este desprins dintr-un megadosar de corupție lansat cu cătușe în ,,epoca Kovesi”, dar ajuns o mărgică pe parcurs, nu înainte de a fi distrus cariere și produs drame umane. Magistrații plasați pe culoarele bine trasate ale acestui dosar din ,,serialul ANRP” și-au luat recompense profesionale pe aceste suferințe și acum stau la mila colegilor din ÎCCJ să-i scoată basma curată. Instanța supremă lucrează în regimul impus de starea de urgență, cu o selecție strictă a cauzelor intrate în ședințele de judecată. Între ele regăsim și repararea abuzurilor prin acordarea de daune victimelor, ceea ce ar putea atrage răspunderea materială a magistraților, prin regresie, conform legii .
Dosarul 21840/3/2016, care a avut o sedință de judecată luni, 30 martie 2020, la Înalta Curte, Completul filtru nr. 4, are o vechime de aproape cinci ani. În iunie 2016, Rodica Constantinovici a chemat în instanță Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, pentru obținerea de daune morale pentru privare nelegală de libertate. Reclamanta a făcut acest demers în termenul de șase luni de la momentul arestării. Constantinovici făcuse parte din lotul ANRP, în cel mai ,,emoțional” dosar al seriei, în care personajele principale erau Ioan Oltean și prietena sa Crinuța Dumitrean. Spectacolul cătușelor, bine regizat de Kovesi&comp, a rămas în amintirea publicului, iar arestările unor demnitari, membri ai comisiei de retrocedări de la ANRP, au fost bune doar pentru contabilizare în rapoartele MCV pe anul 2015, ca să demonstreze cât de viguroasă este lupta anticorupție în România. În instanțele de apel, argumentele procurorilor care au cerut arestări pe bandă rulantă au căzut rând pe rând. Rodica Constantinovici, jurist cu recunoscută prestanță profesională, avocat de succes, fost secretar de stat în Ministerul Justiției, a pornit în consecință acțiunea reparatorie.
Dreptate cu un ,,bob zăbavă”
Tribunalul București a judecat ca primă instanță cererea Rodicăi Constantinovici, care fusese lipsită de libertate în perioada 27 noiembrie -10 decembrie 2015. Reclamanta și-a bazat acțiunea pe decizia judecătorilor Horia Șelaru și Francisca Vasile de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care au desființat în totalitate sentința de arestare asumată de colega lor Mariana Ghenea. În motivare s-a menționat că arestarea a fost ,,una nejustificată și nesusținută de probele administrate”. Instanța de fond de la Secția V Civilă a TMB respinge în 30 octombrie 2017 acțiunea, cu drept de recurs. După un an, Curtea de Apel București are însă o altă opinie, materializată în sentința din 10 octombrie 2018. Judecătorii Anca Mihaela Median și Dumitru Marcel Gavriș stabilesc că autoritatea pârâtă - Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, trebuie să achite 50 000 de lei daune morale ca reparație. În hotărâre, deși speța impunea o hotărâre definitivă, de neatacat, CAB strecoară și formula,,cu drept de recurs”, ceea ce deschide pentru cei responsabili de eroare încă o cale de continuare a procesului. Soluția de la CAB naște controverse juridice aflate acum în dezbaterea profesioniștilor în Drept.
Emoții și conflicte în CSM
Judecătoarea Mariana Ghena a fost aleasă în Consiliul Superior al Magistraturii după ce a dictat în 2015 arestările anulate apoi de alți judecători. Decizia de a fi trimis în arest, fără ezitare pe Codruța Dumitrean, însărcinată în luna a opta în noiembrie 2017, a rămas în memoria colectivă ca un exemplu de lipsă de omenie a unui magistrat, și el femeie. Din poziția de membru al CSM, pe care l-a condus ca președinte un an, a purtat un conflict cu presa care i-ar fi atacat prestigiul profesional în relatările despre arestările abuzive din lotul ANRE. Genea i-a reclamat la Inspecția Judiciară și pe judecătorii de la CAB care au acordat daune morale în cauză. Acum urmărește cu atenție evoluția procesului de la ÎCCJ, unde a ajuns dosarul.
Controvese juridice pe suferințe umane
Deschiderea portiței pentru recurs la sentința CAB a fost folosită de DNA, de Ministerul Finanțelor, dar și de Rodica Constantinovici, apelant nemulțumit de faptul că nu s-a dat o soluție definitivă, fără drept de recurs. La Înalta Curte, Secția I Civilă, s-au consemnat câteva sedințe de judecată, cu o amânare a pronunțării pentru 30 martie 2020. La termenul de la începutul acestei săptămâni, procesul s-a suspendat până la dezlegarea unei chestiuni de drept. Potrivit detaliilor soluției, Completul 4 AP ,,admite cererea de sesizare a ÎCCJ formulată de intimata –reclamantă Constantinovici Rodica”. Problema care trebuie dezlegată de înțelepții Curții este de a stabili dacă avocata Constantinovici a câștigat la Curtea de Apel pentru că arestarea a fost o eroare judiciară sau a fost victima unei lipsiri nelegale de libertate. De aici ar decurge și admisibilitatea sau nu a recursului. Să sperăm că nu va curge multă apă pe Dunăre până vom afla dezlegarea. În ceea ce privește fondul cauzei penale, de la care a pornit tăvălugul arestărilor din noiembrie 2015, să reținem că DNA nu a putut prezenta instanțelor un rechizitoriu valid, dosarul fiind returnat procurorilor anticorupție. Nici până acum rechizitoriul care privea fapte presupus penale, ale unei retrocedări supraevaluate în favoarea lui Mihai Rotaru, nu a fost refăcut pentru a fi apt de trimitere instanței. Avocata Constantinovici rămâne cu trauma suferită în urma arestului, descrisă în fața judecătorilor nu pentru a-i impresiona, ci pentru a înțelege și alții de ce se pierde încrederea în statul de drept. Arsenalul de metode de intimidare pare desprins din manuale ale represiunii în vremurile totalitarismului.,,Ridicarea cu mandat la prima oră a dimineții, ca măsură de presiune, de ofițerii DNA, fără să știe de ce este acuzată; reținerea în sediul DNA, păzită de personal înarmat, ca pe un infractor periculos, cu interdicție de ieșire din sediul DNA zece ore, deși nu era emis mandat de reținere; încălcarea onoarei și demnității prin prezentarea opiniei publice în cătușe, aplicarea abuzivă de cătușe; încălcarea prezumției de nevinovăție prin referiri la acte penale, acuze în fața judecătorului de drepturi și libertăți, comunicate de presă în care era înfățișată ca vinovată, fiind deja tratată ca o persoană condamnată; demonizarea publică prin transmisii directe la televiziuni de la DNA, sute de articole pe ,,surse”; condiții inumane în Centrul de arest, cu șobolani, gândaci, ploșnițe, lipsă de aer; distrugerea reputației profesionale provocând reticența clienților de a angaja un avocat cu probleme penale”.
,,Curtea de Apel București constată că instanța penală a ÎCCJ a reținut expres nelegalitatea măsurii de arest preventiv și a arătat expres că luarea măsurii arestului preventiv nu se justifica, nefiind întrunite cerințele prevăzute de lege.”
Decizia 1136A/11.10.2018, Curtea de Apel București