Sâmbătă,14 septembrie 2019, expiră mandatul Cristinei Tarcea de p0reședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Tarcea nu s-a lăsat dusă din post fără a declanșa un ultim scandal, punând sub semnul întrebării legalitatea procedurii prin care Consiliul Superior al Magistraturii a organizat succesiunea la șefia instanței supreme. Judecătoarea Corina-Alina Corbu preia de luni, 15 septembrie, funcția în condițiile haosului lăsat în instanța supremă de Cristina Tarcea, care a refuzat să aplice la ÎCCJ legea privind compunerea completelor de cinci judecători, viciind grav mecanismul de judecare a proceselor.
Corina Alina –Corbu a fost numită în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție prin decizia din 18 iulie 2019 a Secției pentru judecători a CSM. Hotărârea nr. 1256, semnată de Lia Savonea, președintele CSM, publicată în 5 septembrie pe site-ul oficial al Consiliului, cuprinde toate elementele procedurii de ocupare a funcției, care au stat la baza numirii Corinei Corbu, singura candidatură depusă. Conform dispozițiilor art. 53 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, astfel cum au fost modificate prin Legea nr 242/2018, Secția de judecători a CSM are toată autoritatea pentru numirea președintelui, vicepreședinților, președinților de secții ai ÎCCJ .Președintele României este exclus din procedura de numire a posturilor de conducere ale ÎCCJ, scoțându-le astfel complet din jocul politic. Tarcea nu și-a depus candidatura pentru un nou mandat la care ar fi avut dreptul, considerând că „raportul de forțe” din Secția de judecători a CSM nu-i asigura cu certitudine postul. De accea, a dat o declarație de complezență, spunînd că vrea să petreacă timpul, după terminarea mandatului, printre oameni onești, de bun simț. Când nu mai ajungi la struguri, spui că sunt acr... Hotărârea de a nu mai cere un mandat o anunțase, voalat, încă de prin luna martie 2019. După aceea a avut gesturi greu de explicat, între altele plecând îmbrăcată cu paltonul președintelui Curții Constituționale de la garderoba unei universități...
Sistemul atacă disperat numirea Corinei Corbu
Ședința din 18 iulie a Secției de judecători a fost una cu scântei. Tirul împotriva canditaturii Corinei Corbu nu a fost unul direct, care să-i pună la îndoială capacitatea profesională sau programul managerial asumat. Cu tehnica securistă, Corbu a fost luată „prin învăluire”. Tarcea a întrebat cu vocea ei mieros-parșivă, aparent în afara subiectului dezbaterii candidaturii, cum s-ar poziționa candidata la șefia ÎCCJ, dacă ar ști că, prin prezența ei, ar valida o procedură care nu respectă legea. Pe un plan subțire, Corina Corbu era pusă de încă șefa ei de la Înalta Curte în postura de complice la o ilegalitate. Tarcea susținea că procedura nu respecta litera legii care ar impune depunerea candidaturii la 30 de zile de la vacantarea postului. Problema, evident nu era în sarcina candidatei ci, cel mult, trebuia lămurită de CSM, acolo unde doamna Tarcea era membru de drept al Secției de judecători, și care participase la aprobarea și declanșarea procedurii pentru ocuparea funcției de președinnte al ÎCCJ, anunțată încă din 30 mai 2019. Dar, între timp, doamnei Tarcea i se șoptiseră poate alte directive, pentru că votul ei era prețios în ciocnirile de la luarea deciziilor, și o prezență în CSM, și după 14 septembrie, cel puțin 30 de zile, ca un interimat, ar fi fost de folos. Mai ales că Tudorel Toader, ministrul Justiției, fusese scos din schemă de PSD din 18 aprilie și nu mai putea să o pună la punct cu ironia și argumentele logicii legilor. Insinuarea strecurată de Tarcea nu a reușit: Corina-Alina Corbu a fost numită prin vot direct și secret (6 voturi DA, 3 voturi NU) în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de 15 septembrie 2019.
Corbu , victimă a mizeriei DNA
De ce se înverșunează sistemul condus atâta amar de ani nu de legi ci de protocoale secrete, să blocheze numirea Corinei-Alina Corbu la președinția ÎCCJ și să conteste legalitatea procedurii? Timp de patru ani, 2014-2018, judecătoarea Corbu a fost suspendată din magistratură, victima mizerabilei înscenări pornite de DNA împotriva familiei Bîrsan. Achitată, la fel ca și ceilalți inculpați, majoritatea judecători la Curtea Supremă, este repusă în drepturi la ÎCCJ, și apoi numită în funcția de președinte al Secției de contencios. Este născută în 1972 în Giurcani - Vaslui, unde tatăl ei Valetin Mocanu a fost primar în 2000-2004. De un om corect, impecabil profesional, care a trecut prin iadul unor acuzări programate, statul paralel are de ce se teme. Succes, doamnă Corbu!
„Secția judecători a CSM hotărăște numirea în funcția de președinte ÎCCJ a doamnei judecător Corina-Alina Corbu, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de 15.09.2019”
Hotărârea nr. 1256, Secția pentru judecători a CSM