AUR, care, în iulie, se afla pe locul al doilea, a pierdut, în această toamnă, două procente, fiind detronat de către liberali. Iar SOS România, partid condus de Diana Șoșoacă, este creditat cu 5% în preferințele electoratului. Acest rezultat de moment face, astfel, mai mult decât plauzibil scenariul anunțat cu „jumătate de gură”, conform căruia liberalii și socialiștii ar urma să își unească forțele pentru a contracara ascensiunea partidelor „extremiste”.
Astfel, Partidul Social Democrat (PSD) se menține, în continuare, pe primul loc în preferințele electoratului, cei chestionați în legătură cu intenția de vot, în cazul în care, duminica viitoare, ar avea loc alegeri parlamentare în România răspunzând că ar pune, în proporție de 31 la sută, ștampila pe formațiunea condusă de Marcel Ciolacu. Același scor a fost obținut de PSD și cu ocazia sondajului CURS ale căror rezultate au fost centralizate în cursul lunii iulie.
În schimb, poziția a doua în acest clasament a cunoscut o ușoară inversare. PNL este creditat cu 19 procente, în septembrie, cu 1% mai mult decât în urma sondajului din luna iulie, reușind să revină, astfel, pe locul al doilea. Liberalii au depășit, în acest sens, formațiunea condusă de George Simion, AUR fiind creditată, în septembrie, cu o intenție de vot de 18 procente, cu două mai puține față de luna iulie a acestui an. AUR a ajuns, astfel, pe poziția a treia.
Suveraniștii au, în acest moment, 23%
În mod paradoxal, în timp ce partidele aflate la guvernare reușesc să-și mențină procentele din vară, ba chiar să le și sporească, opoziția se află în derivă. Progresiștii de la USR beneficiază, în septembrie 2023, de o intenție de vot în perspectiva alegerilor parlamentare de 11 procente, cu 1% mai puțin față de luna iulie, menținându-se pe poziția a patra, dar și ultima, în topul formațiunilor reprezentate, în acest moment, în Parlamentul României.
Surpriza sondajului în discuție este, însă, formațiunea SOS România, condusă de senatoarea neafiliată Diana Ivanovici Șoșoacă. Partidul în discuție reușește, pentru prima dată de când este măsurat, să facă pragul electoral necesar accederii în Legislativ, fiind creditat cu 5% în intenția de vot. În luna iulie a acestui an, CURS plasa SOS România în afara pragului electoral, cu o intenție de vot de 4 la sută.
Și în sondajul din septembrie, UDMR, PUSL și PMP sunt creditate cu câte 4 procente în intenția de vot, iar Pro România, partid înființat și condus de consilierul onorific al premierului Marcel Ciolacu, Victor Ponta, are, în continuare, 2% intenție de vot.
Actuala coaliție ar domina viitorul Parlament
Pe baza acestor cifre, se conturează, cu un an înaintea alegerilor parlamentare din 2024, patru predicții electorale, având ca punct de referință ideologia. Astfel, zona social-liberală, din care fac parte PSD, PUSL și Pro România, beneficiază, în septembrie 2023, de o intenție de vot de 37%. Zona populară, în care se înscriu PNL, PMP și UDMR adună 28%, urmată de zona suveranistă, alcătuită din AUR și SOS România cu 23 de procente. Pe ultimul loc se situează zona progresistă, respectiv USR, cu 11 la sută.
O candidatură pe liste comune a zonei social-liberale ar aduna, așadar, la acest moment, 37%, însă, dacă PSD va candida independent, în urma redistribuirii procentelor, ar aduna 35% în viitorul Parlament. La fel, și PNL ar aduna, după redistribuire, 22 de procente. Ceea ce creează premise plauzibile ale scenariului politic aruncat pe piață, încă de luna trecută, referitor la așa-numitul Bloc Democratic, în care PSD și PNL ar urma să meargă pe liste comune la alegerile parlamentare de anul viitor, adunând, în această conjunctură, un scor de 57%, mai mult decât suficient pentru a forma, în continuare, majoritatea parlamentară și un nou guvern. Alte două procente ar veni din partea viitorului grup al Minorităților Naționale, ceea ce ar majora această forță la 59 de procente.
O candidatură comună a PSD cu PNL este justificată de nevoia de a contracara ascensiunea zonei AUR, care, așa cum stau, în prezent, lucrurile, ar aduna, împreună cu SOS România, după redistribuire, un procent de 26%. UDMR, în situația foarte probabilă că va face, și la anul, pragul electoral, cu cele 5 procente, nu se va alătura, într-o opoziție comună, cu zona suveranistă.
Perspectivele pentru USR sunt și mai puțin îmbucurătoare, poza momentului arătând că, după redistribuire, ar avea 12% în viitorul Parlament.
Puterea a pierdut, într-un an, 7 procente
Rezultatele culese de CURS la nivel național, în septembrie 2023, arată, însă, o evoluție spectaculoasă a partidelor politice în ultimul an. În septembrie 2022, la aceeași întrebare, CURS a centralizat răspunsuri care pot face o predicție a evoluției viitoare la nivel național.
PSD avea, anul trecut pe vremea asta, o intenție de vot de 35%, cu 4 procente mai mult decât astăzi. PNL beneficia, în septembrie 2022, de un scor de 22 la sută, cu un procent mai mult decât astăzi.
AUR se afla, în septembrie 2022, tot pe locul al treilea în preferințele electoratului, dar cu un scor de 15%, cu trei procente mai puțin decât astăzi. Iar USR avea, anul trecut, o intenție de vot de 8 procente, cu 3 la sută mai puțin decât în prezent.
PUSL și PMP au aceleași scoruri electorale ca și în urmă cu un an, de patru procente, lucru valabil și pentru Pro România, care, și în septembrie 2022, beneficia tot de o intenție de vot de 2 procente.
Această evoluție mai evidențiază cel puțin două aspecte interesante. Primul este că SOS România, partidul Dianei Șoșoacă, era măsurat, în septembrie 2022, cu un scor de 2%, crescând, în 12 luni, cu 3 procente (mai mult decât dublu), iar al doilea este că Forța Dreptei, partid desprins din PNL și condus de Ludovic Orban, se află undeva în marja de eroare.