Jurnalul.ro Ştiri Vremea Se caută vinovați pentru efectele tornadei și grindinei

Se caută vinovați pentru efectele tornadei și grindinei

de Diana Scarlat    |   

Vremea a mișcat și clasa politică, în ultimele zile, nu doar mașinile aflate pe drumul spre mare, la Drajna, sau acoperișurile caselor. Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a cerut demisii pentru pagubele produse de grindină în județul Prahova, iar opoziția i-a acuzat pe cei responsabili cu Ro-Alert că nu au anunțat populația de existența tornadei. De fapt, pagube sunt în mai multe zone  ale țării, în urma fenomenelor meteo extreme care au fost anunțate de ANM, dar ignorate inclusiv de autorități.

 

Grindina a lovit, pe 30 aprilie, în mai multe județe, iar fenomene similare tornadei de la Drajna au fost raportate în mai multe locuri din țară. Specialiștii din ANM spun că au raportat corect și la timp toate fenomenele extreme, astfel încât autoritățile să poată lua măsuri. Raed Arafat a explicat că sistemul Ro-Alert nu are rolul de a depista tornade sau de a le raporta, pentru că ar debusola și mai mult populația. „Ro-Alert nu este un sistem care depistează singur fenomenele meteo sau alte situații periculoase, ci doar un sistem de alertare care se activează la nivelul unui dispecerat, folosind o tehnologie care ne permite alegerea unei zone și emiterea mesajului care să ajungă concomitent și instantaneu la un număr cât mai mare de telefoane aflate în zona respectivă. Să nu uităm că mai este și aplicația DSU, care este conectată la rândul ei direct la ANM ca sursă de informare, și prin care se dau avertizări frecvente de cod galben, protocaliu sau roșu”, a explicat Raed Arafat.

 

A fi sau a nu fi... tornadă

În timp ce unii cer socoteală autorităților pentru tornada de la Drajna, alții nu pot admite existența acestui fenomen extrem în România, deși sunt studii științifice care le atestă. Explicația acestui fenomen este destul de simplă: în acea zi s-au întâlnit două fronturi atmosferice cu temperaturi diferite. În zona de sud a ţării au fost 24 de grade Celsius, iar aerul rece de la mare înălţime a coborât brusc şi s-a întâlnit cu aerul cald şi uscat, ceea ce a condus la scăderea bruscă a temperaturii, până la 12 grade Celsius, și la formarea tornadei. „Rotația la baza norului este clară. Partea roşiatică este praf ridicat de la suprafaţă, în altitudine, către tornadă. Partea de sub nor, zona mai albă, este partea de condensare. Practic, aerul este condensat în interiorul tornadei”, explică Bogdan Antonescu, specialist român care și-a făcut doctoratul pe studiul tornadelor, la Manchester. În ultimii ani, el a publicat mai multe articole științifice despre aceste fenomene, în revistele Societății Americane de Meteorologie. Specialistul a avertizat, încă din 2017, pentru Jurnalul Național, în legătură cu pericolul producerii tornadelor în România, în următoarea perioadă.

 

Oamenii sunt în continuare expuși

Însă avertismentele au fost ignorate atât de populație, cât și de autorități, astfel încât nu s-a luat nicio măsură de prevenție pentru astfel de cazuri, nici măcar de schimbare a legislației în transporturi. „Autocarul răsturnat pe câmp la Drajna ar fi putut să-și schimbe sensul de mers sau să se adăpostească doar dacă legea i-ar fi permis să încalce graficul de deplasare. Asta nu se poate face decât dacă șoferul își asumă să fie dat afară sau să plătească o amendă uriașă la ISCTR”, a explicat colegul șoferului care s-a răsturnat. Nici despăgubiri nu li se dau celor afectați, conform asigurărilor obligatorii, care nu iau în considerare aceste situații.

 

În cazul județului Călărași s-a emis o avertizare meteo de cod portocaliu înaintea apariției tornadei, prin care populația a fost avertizată că vor fi fenomene extreme

Raed Arafat

 

 

Specialiștii spun că nu poate fi activat sistemul Ro-Alert după simpla semnelare a unei tornade de către cetățeni, pentru că este nevoie de o verificare a informației și de localizarea exactă a fenomenului în teren.

 

Rachetele antigrindină nu au fost de ajutor

Ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu a acuzat autoritățile pentru lipsa intervenției cu rachete antigrindină, cerând demiterea celor care nu şi-au respectat atribuţiile de serviciu. Aceasta a menționat doar podgoriile distruse în județul Prahova, deși fenomenul a afectat mai multe locuri din țară. „Astăzi, în zona Dealu Mare, grindina a făcut prăpăd. Plantații întregi de viță-de-vie și culturile agricole au fost afectate iremediabil pe suprafețe mari. Ploaia torențială și grindina au blocat traficul rutier și șuvoaiele de apă au pătruns în curți și case…”, a scris ministrul Graţiela Gavrilescu, într-o postare pe Facebook. În replică, ministrul Daea susține că s-au lansat rachetele, dar nu au făcut față situației. ”În această zonă s-au lansat 16 rachete care n-au putut să facă față situației date, întrucât formațiunile de gheață s-au realizat undeva la 11.000 de metri înălțime, iar lansatoarele noastre de grindină acționează până la 8.000 de metri”, a precizat ministrul Agriculturii.

 

De ce nu s-a intervenit, eficient, cu rachete antigrindină? M-am informat și avertizarea meteo, cod portocaliu, a fost dată din timp, de către ANM. Cer public demiterea imediată a celor care nu și-au respectat atribuțiile de serviciu!

 

Grațiela Gavrilescu, Ministrul Mediului

 

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, spune că autoritățile au fost într-o situație fără precedent, pentru că nu s-a întâmplat niciodată în România ca să fie grindină înainte de 1 mai.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri