Sectorul IT&software românesc tinde să devină ringul marilor jucători internaţionali, în condiţiile în care tot mai multe startup-uri româneşti, întreprinderi mici şi mijlocii, se confruntă cu condiţii vitrege în piaţă, provocate pe de o parte de concurenţa acerbă a multinaţionalelor şi pe de alta de deciziile fiscale controversate şi de absenţa unor măsuri de stimulare economică, se arată într-un studiu de specialitate, remis joi.
Dacă, pe ansamblu, industria software din România se află pe un trend pozitiv, cu potenţialul de a asigura peste 10% din PIB în următorii ani, de la 6% în prezent, în interiorul industriei, fenomenul concentrării afacerilor în mâinile unui număr redus de jucători, în special multinaţionale, tinde să devină tot mai acut, arată datele studiului KeysFin, preluate din barometrul privind starea business-ului românesc.
Statistica arată că mai mult de 60% din industria software este controlată, în prezent, de marii investitori străini. Dacă în 2012, cea mai mare parte din piaţă aparţinea IMM- urilor, în 2016 s-a ajuns ca marii jucători să deţină 36%, iar fenomenul tinde să se acutizeze.
'Dacă în 2012, firmele mici şi mijlocii generau 25% din cifra de afaceri, cu 10% mai mult decât corporaţiile, în 2016, procentele s-au schimbat substanţial. Cele mai mari 40 de firme din piaţă au ajuns să o domine (36%), cu afaceri de peste 50 de milioane de euro fiecare. Spre comparaţie, cele 17.000 de microîntreprinderi, în general startup-uri, înregistrează venituri sub un milion de euro. Segmentul de mijloc, al firmelor mici şi medii, s-a subţiat considerabil, adunând numai 1.216 firme, majoritatea lor cu venituri sub 8 milioane de euro', spun experţii de la KeysFin.
Conform datelor din septembrie 2017, în România activau 19.068 firme de software, în creştere cu peste 1.000 faţă de 2016 (17.421), respectiv cu mai mult de 8.000 peste nivelul din 2012 (11.090 firme active). Afacerile sectorului, în 2016, erau de 4,8 miliarde de euro, faţă de 3 miliarde în 2012, cu un profit de 571 milioane euro, dublu faţă de acum cinci ani.
Din punct de vedere al reprezentării la nivel regional, mai mult de 42% dintre firme activau în Bucureşti (7.771 companii), urmate de cele din Nord-Vest (15,2%), unde erau înregistrate 2.809 societăţi.
Potrivit studiului, cele mai mari afaceri în sectorul IT&software românesc le realizează Oracle (200 milioane euro în 2016), în topul investitorilor compania fiind urmată de IBM, cu afaceri de 179 milioane euro, Ericsson (160 milioane euro), Bitdefender (100 milioane euro) şi Endava (69 milioane euro). Statistica arată că 60% din piaţă aparţine firmelor străine, primii trei mari investitori (Olanda, Germania şi SUA) concentrând mai mult de jumătate din afaceri. Din punct de vedere al numărului de firme cu capital străin, cele mai multe aveau capital german (324), urmate de cele cu investitori din Italia (260), Franţa (209) şi SUA (176).
Intrarea jucătorilor străini a influenţat evoluţia pieţei muncii în acest sector. Forţa financiară semnificativă a acestora a determinat o adevărată migraţie a angajaţilor din micile companii. Astfel, s-a ajuns ca primii cinci angajatori din acest sector să absoarbă peste 12.000 de angajaţi, reprezentând 12% din totalul angajaţilor din industrie.
Intrarea jucătorilor străini în piaţă a determinat şi o creştere spectaculoasă a costurilor cu forţa de muncă, cu 42% faţă de anul de referinţă 2012. Dacă acum cinci ani firmele asigurau un cost mediu de 13.600 euro/angajat, în 2016 s-a ajuns la 19.394 euro.
Cu toate acestea, productivitatea muncii în acest sector a avansat ceva mai lent, de la 43.793 euro/angajat în 2012, la 46.415 euro/angajat în 2016.
'Firmele mari au atras 65% din forţa de muncă din acest sector. Un indicator semnificativ care arată dezechilibrul din această industrie, controlată tot mai mult de multinaţionale. În aceste condiţii s-a ajuns ca 47,6% dintre firmele din acest sector să nu înregistreze niciun angajat în 2016', afirmă experţii, relateaza agerpres.
Realizatorii studiului spun că este un fenomen constatat şi în alte sectoare ale economiei, precum metalurgia. În studiul dedicat acestui sector, KeysFin arată că, din momentul în care România nu a mai fost atractivă pentru investitorii mari, industria metalurgică s-a prăbuşit, iar consecinţele sociale au fost pe măsură. Absenţa unui echilibru în astfel de industrii poate determina consecinţe semnificative din punct de vedere economic şi social.
'Concurenţa acerba a dus inovaţia românească în sectorul software la un standard competitiv la nivel internaţional. Este de remarcat numărul mare de startup-uri, semn că tinerii IT-işti continuă sa aibă încredere că pot reuşi pe cont propriu în acest domeniu', spun specialiştii.
Software-ul românesc a devenit un obiectiv cu adevărat strategic pentru economia românescă şi este nevoie ca statul să vină cu un sprijin tot mai activ. 'În condiţiile în care piaţa a ajuns să fie dominată de multinaţionale, este absolut nevoie de dezvoltarea unui mecanism de susţinere a sectorului IMM, prin facilităţi fiscale, prin simplificarea accesului la finanţările europene, prin dezvoltarea unor parcuri investiţionale. În condiţiile în care economia mondiala se bazează tot mai mult pe software, susţinerea inovaţiei şi tehnologiei trebuie să devină un obiectiv strategic pentru România, mai cu seamă că ţările din jurul nostru, precum Bulgaria, au investit masiv în acest segment, iar concurenţa la nivel global este tot mai mare', apreciază analiştii.
Potrivit datelor Comisiei Europene, piaţa de software europeană ar urma să crească semnificativ în următorii trei ani şi să atingă nivelul de 280 de miliarde de euro în 2020, cu peste 30 de miliarde de euro peste nivelul din acest an.