Ineditul proiect de lege vizează completarea articolului 1, alineat 1, din Legea nr. 176/2010, privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, act normativ care a modificat și completat Legea 114 din 2007 pentru organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate. El a fost inițiat de deputații și senatorii USR Cristian Brian, Oana Silvia Țoiu, Rareț Tudor Pop, Filip Havârneanu, Dan Ivan și Sergiu Cosmin Vlad, fiind susținut, cu semnătură, conform fișei documentului, de un număr total de 62 de senatori și deputați, dintre care 58 de la USR. Pe lista celor care susțin legea propusă se află și fostul judecător CCR Simona Maya Teodoroiu, în prezent parlamentar PSD.
Conform proiectului de act normativ, se intenționează ca articolul citat din lege, care are prevăzute 39 de funcții și demnități publice pentru care este obligatorie depunerea declarației de avere și declarației de interese, să fie completat cu un punct 40, prin care să se instituie aceeași obligație și pentru președinții, vicepreședinții, secretarii și trezorierii federațiilor sportive naționale, ai Comitetului Olimpic și Sportiv Român și ai Comitetului Național Paralimpic.
Parlamentarii inițiatori susțin că monitorizarea și coordonarea sportului românesc este atribuția Ministerului Sportului, iar federațiile naționale sunt înființare prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2000.
De drept privat, dar nu contează
„Așadar, acestea sunt structuri de drept privat, recunoscute și avizate de Ministerul Sportului, care funcționează conform statutului propriu și prevederilor legale. Membrii forurilor statutare de conducere ale federațiilor sunt aleși în AGA”, se arată în expunerea de motive.
Pe de altă parte, Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Comitetul Național Paralimpic sunt autorități ale statului, finanțate de la bugetul de stat. De curând, a fost adoptată de către Parlament legea care obligă aceste structuri să își facă publice bugetul și sursele de finanțare.
„Statul român, prin intermediul Ministerului Sportului, oferă finanțare de la bugetul de stat federațiilor sportive naționale recunoscute, Comitetului Olimpic și Sportiv Român și Comitetului Național Paralimpic. Aceste sume sunt destinate categoriilor de cheltuieli pe care structurile menționate le au în activitatea lor curentă. Însă au fost momente în care au apărut suspiciuni privind cheltuirea banilor publici de către persoanele de conducere”, arată, în documentul citat, cei de la USR.
Au băgat în față teza cu MCV și GRECO
Potrivit aceleiași expuneri de motive, „integritatea persoanelor care conduc sportul românesc la nivelul federațiilor sportive naționale este esențială pentru a readuce sportul românesc la performanțele pe care le-a avut altădată”. Iar prin acest proiect de lege se propune ca președinții, vicepreședinții, secretarii și trezorierii federațiilor sportive naționale să „fie nevoiți să depună declarații de avere și de interese, asemenea conducătorilor instituțiilor publice”.
În acest fel, cred parlamentarii progresiști, „mecanismul deja existent de consolidare a integrității în exercitarea funcțiilor publice – mecanism integrat în România la recomandarea UE prin MCV și GRECO – va fi extins și către federațiile sportive naționale, COR și Comitetul Național Paralimpic”.
Documentul se încheie cu afirmația conform căreia „integritatea este un pilon principal într-un sport curat, iar acest principiu trebuie respectat de către toți participanții, nu doar de către sportivi”.
127 de voturi pentru și niciunul împotrivă
Interesant este și faptul că proiectul de lege nu a întâmpinat niciun fel de obiecție, nici din partea Consiliului Legislativ, nici din partea Consiliului Economic și Social, el fiind susținut inclusiv de Guvernul condus de Nicolae Ciucă. Mai mult, în punctul de vedere transmis Parlamentului, Executivul propune completarea textului cu încă o categorie de funcții care ar trebui să depună declarații de avere și de interese, de la respectivele federații sportive. Este vorba despre directorii economici.
În România, există 74 de federații sportive naționale oficial recunoscute. Anul acesta, din bugetul primit de Ministerul Sportului, au fost aprobate plăți de 127.116.000 de lei, ca fonduri destinate federațiilor naționale, pentru Programul Promovarea Sportului de Performanță, Programul Întreținerea și Finanțarea bazei Sportive sau Programul Sportul pentru Toți.
Cei mai mulți bani i-au primit Federația Română de Canotaj (14.550.000 de lei), Federația Română de Judo (7.775.000 de lei) și Federația Română de Baschet (7.000.000 de lei). Federația Română de Atletism și Federația Română de Gimnastică au primit, fiecare, câte 4,85 de milioane de lei, în timp ce Federația Română de Rugby a primit 8,373 de milioane de lei.
Proiectul de lege care ar viza conducerile tuturor acestor federații a trecut, în data de 5 octombrie 2022, de plenul Senatului, cu 112 voturi „pentru”, niciun vot împotrivă și o singură abținere. Legea a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional. Comisia Juridică are termen să înainteze raportul final până la data de 26 octombrie.