Congresul CSDR de la sfârșitul săptămânii trecute s-a desfășurat la hotelul Padiș din stațiunea Băile Felix. Hotelul aparține Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR), dar el a fost preluat ilegal după 1990 de confederațiile sindicale nou apărute. La marea împărțeală el a reveni CSDR, dar managementul sindical și-a lăsat amprenta asupra lui. Investițiile au lipsit, iar zilele de glorie ale sale, când mii de sindicaliști veneau aici la tratament, au apus de mult. Hotelul are trei corpuri, iar unul dintre ele (Corpul C), inclusiv ștrandul termal de afară, a fost concesionat recent de conducerea CSDR către un investitor pentru a mai obține niște bani fără să investească nimic. Operațiunea s-a făcut însă în condițiile în care pe rolul instanțelor judecătorești sunt mai multe procese care vizează modul în care patrimoniul UGSR și-a schimbat peste noapte proprietarul. În aceste procese se contestă inclusiv dreptul CSDR și al celorlalte confederații sindicale apărute după 1990 de a se autodeclara proprietarii patrimoniului, în condițiile în care UGSR nu s-a desființat niciodată, după cum a stabilit justiția din România. Instituțiile statului, inclusiv unele instanțe de judecată, continuă să închidă ochii la distrugerea patrimoniului UGSR de către aceste confederații sindicale, permițându-le astfel beneficieze după bunul plac de imensa bază. Multe din aceste active, fie că vorbim despre hoteluri și vile sau de case de clădiri care adăpostesc casele de cultură ale sindicatelor, s-au distrus pentru că nicio confederație sindicală nu a avut acte de proprietate asupra acestor active, iar pentru ele investițiile nu au fost niciodată o prioritate. Despre toate aceste știe foarte bine și Iacob Baciu, confederația pe care o conduce fiind una dintre inițiatoarele și beneficiarele marelui jaf, cel mai mare tun imobiliar dat în România post-decembristă.
„Mulțumim conducerii CSDR și domnului președinte Iacob BACIU, pentru încrederea acordată. Schimbarea suntem noi!”.
din mesajul postat pe Facebook de unii dintre sindicaliștii realeși în structura de conducere a CSDR
Lecția de îmbogățire predată de Baciu
Pe lângă calitatea de președinte al CSDR, Iacob Baciu mai ocupă o serie de funcții în diverse structuri sindicale care îi asigură venituri consistente, cu mult peste cele ale sindicaliștilor pe care îi reprezintă. De fapt, pentru Iacob Baciu, ca de altfel și pentru alți lideri, mișcarea sindicală s-a transformat de mult într-o afacere, într-o sursă de îmbogățire personală. Cu venituri de 376.629 de lei realizate anul trecut, el a fost al doilea cel mai bine plătit sindicalist din România, după președintele Sanitas, Leonard Bărăscu. Din cei 376.629 de lei încasați, 104.652 de lei au provenit din pensie, iar 184.707 de lei i-a primit fiind președinte al CSDR. De asemenea, el a mai luat 32.577 de lei fiind membru în plenul Consiliului Economic și Social (CES), iar 27.900 de lei i-au intrat în buzunar pentru că a fost membru în Consiliul de Administrație al agenției de turism SIND România, o societate înființată de confederațiile sindicale apărute după 1990 după ce au preluat ilegal patrimonial Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR).
Două case primite de la stat
Tot aici mai trebuie amintit că din închirierea unui apartament din Târgu Mureș, primit prin repartiţie de la stat, a încasat 16.800 lei. În declaraţia sa de avere apar două apartamente, unul la Târgu Mureş, de 76 metri pătraţi, achiziţionat în 1981, şi unul în Bucureşti de 102 metri pătraţi, achiziţionat în 1997. Problema este că cele două apartamente au fost primite din fondul locativ de stat, prin repartiţie, deşi legea spunea clar că poţi primi din fondul locativ de stat doar o locuinţă. Iar cea din Bucureşti, situată central, într-un bloc lângă Ministerul Agriculturii, era deja a doua. Ea a fost un cadou de la prietenul său Victor Ciorbea, pe care l-a secondat ani de zile din poziţia de vicepreşedinte al CSDR şi care, ulterior, a ajuns primarul general al Capitalei.
Declarat incompatibil de ANI
Conform unei decizii de acum câţiva ani, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) constata existenţa stării de incompatibilitate şi a conflictului de interese pentru Iacob Baciu, după ce acesta, în calitate de administrator al societăţii de turism SIND România, a încheiat cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, unde ocupa funcţia de vicepreşedinte, contracte de furnizare de servicii medicale în valoare de aproximativ 7.500.000 lei. Ulterior, în instanţă Iacob Baciu a pierdut contestaţia împotriva deciziei ANI, astfel că pe 26.10.2017, ICCJ prin Decizia nr. 3227/26.10.2017, respinge recursul formulat de Iacob Baciu împotriva Sentinţei nr. 2424 din 19 iunie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat, iar această hotărâre rămânea irevocabilă. Ca urmare, conform dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 176/2010, Iacob Baciu avea interdicție de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică. Cu toate acestea, el a îndeplinit funcţia de preşedinte al Consiliului Economic şi Social. Mai mult, deși fusese declarat incompatibili de ANI, Iacob Baciu a ocupat funcția de președinte al Asociației Internaționale a Consiliilor Economice și Sociale și Instituțiilor Similare (AICESIS), iar astăzi este președinte onorific al acestei instituții europene.
Consiliul Economic și Social (CES) este un organism tripartit consultativ al Parlamentului şi al Guvernului României în domeniile economiei, finanţelor, sănătăţii, educaţiei, muncii etc. Conform legii, toate actele emise de cele două instituţii trebuie să fie însoţite obligatoriu de un punct de vedere al CES, iar un aviz negativ poate duce la blocarea unei inițiative legislative.
Hossu s-a pensionat, dar nu iese din scenă
Și dacă tot vorbim despre statutul ciudat al lui Iacob Baciu, pensionar și mare lider sindical, atunci ar trebui să-l amintim aici și pe Bogdan Hossu. Lansat pe scena sindicală imediat după 1989, el este astăzi cel mai longeviv lider al mișcării din România. Acum a ajuns să conducă una dintre cele mai mari confederații sindicale din țară - Cartel ALFA - din poziția de pensionar. Ca și prietenul Baciu, Hossu câștigă foarte mulți bani din diverse structuri sindicale. Astfel, el a încasat anul trecut 78.933 de lei din pensie, la care s-au mai adăugat de la Cartel ALFA - 93.155de lei, de la societatea de turism a sindicatelor SIND România - 30.995 de lei, iar de la Asociația Națională a Caselor de Cultură a Sindicatelor 1.500 de lei.
„Lista eternilor”, tot mai lungă
Pe lângă Iacob Baciu și Bogdan Hossu, care au ajuns să conducă mișcarea sindicală de pe holurile Casei de Pensii, mai sunt și alți lideri de sindicat care sunt bătuți în cuie de zeci de ani în aceste funcții. Unul dintre cei mai cunoscuți este președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin. În 1993 a devenit vicepreședinte al BNS, după care în 1994 este alest președintele acestei organizații. Tot pe lista „eternilor” apare și Leonard Bărăscu, care în 2011 devine președintele Federației Sanitas, după ce a preluat funcția de la Marius Petcu, la acel moment trimis în judecată de procurorii DNA pentru luare de mită. Ulterior, Bărăscu a devenit președintele confederației CNSLR Frăția. De asemenea, Marius Nistor reușește să scrie o pagină glorioasă în istoria mișcării sindicale românești. În 1998 devine președintele salariaţilor din învăţământul bucureştean, iar de aici începe să urce în ierarhie, ajungând ulterior președintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „SPIRU HARET” și vicepreședinte al confederației sindicale CNSLR-Frăția.