Mii de pelerini la moaște, între grătare, dughene, cerșetori și hoți de buzunare. Un spectacol, nu numai la propriu, între sacru și profan. Români care se bucură de Hramul Sfintei Parascheva, dar și români care urăsc aceste sărbători. Un oraș împărțit, o Românie divizată: credincioși și liber-cugetători, vorba unui fost președinte. E ceea ce găsim de Sărbătorile Iașiului în capitala Moldovei, în zilele premergătoare prăznuirii Sfintei.
Ne minunăm în fiecare an când vedem cum îndură unii români vicisitudinile vremii și stau la un rând întins pe 2-3 kilometri, ore întregi, pentru a ajunge să se închine la moaște. La fel de mare e coada și anul acesta. Chiar dacă vremea a fost de această dată frumoasă, au fost destui pelerini cărora li s-a făcut rău. Jandarmeria Română, cea care se ocupă de ordine pe toată durata sărbătorilor, ne-a informat că până joi “s-a intervenit în peste 100 de situații pentru acordarea de prim ajutor unor persoane cu probleme medicale (oboseală, stări de leșin, lipotimii), opt dintre aceste persoane fiind transportate la spital”.
Am pornit într-un “pelerinaj” sui-generis, printre miile de persoane aflate zilele acestea în Iași, oraș ce își revendică acum renumele de capitală a credinței. Cum era de așteptat, am întâlnit zeci de cerșetori, călugări, hoți de buzunare, dar și români evlavioși, bucuroși de prezența la Catedrala Mitropolitană, acolo unde se află moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, al cărui hram este sâmbătă. O bătrânică abia coborâtă dintr-un autocar de Buzău făcea mătănii în fața Teatrului Național - lăcaș de cultură situat foarte aproape de Mitropolie. Mai încolo, o altă femeie în vârstă cerșea cu mâna întinsă, sprijinită într-un baston. Câteva femei cu copii ce stătuseră toată noaptea la rând la moaște dormeau la orele prânzului pe niște bănci din parcul de lângă mitropolie. Hoții de buzunare dădeau târcoale genților burdușite de haine, abandonate prin apropiere.
Pentru sănătate, pentru bunăstare, pentru capra vecinului
Însă punctul de atracție rămâne întotdeauna rândul de la moaște. Femei cu copiii în brațe, bătrânele sprijinite în toiag, ce se odihnesc din kilometru în kilometru pe câte un scaun adus special pentru asta. Nelipsiții pelerini din Voluntari, oameni din Buzău, Oradea, București, alții chiar de peste hotare. Anul acesta, pe tot mai mulți i-am văzut făcându-și selfie cu Sfânta Parascheva. Aproape de baldachin, pelerinul ridică telefonul în mână și prinde imaginea cu care se va mândri tot anul. Pentru sănătate, pentru bucurie, pentru capra vecinului... Selfie cu Sfânta Parascheva. De fapt: sfelfie!
Cu adevărat se bucură de acest eveniment religios comercianții: blănari, căciulari, ceaprazari; împletituri, sculpturi de lemn, icoane ambalate, mir, busuioc, agheasmă. Sandvișuri și cărți religioase. Cruci și sticle cu vin. Mici, cărnuri, bere, must, tării. Mult fum. Între două mătănii, o dușcă și două dangăte de clopot, muzici populare, manea, dar și Sfânta Liturghie, răstită în difuzoarele mitropolitane.