Liderul senatorilor ALDE, Daniel Zamfir, a inițiat un proiect de lege care vizează modificarea Oronanței de Urgență 24 din 2008, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, propunând introducerea extinsă a unor noi categorii de persoane care să fie obligate să completeze declarații pe proprie răspundere că nu au colaborat cu serviciile secrete, înainte de 1989. Proiectul vizează, printre alții, președintele României, membrii Guvernului, conducerile instanțelor și parchetelor, guvernatorul BNR și șefii din sistemul bancar, conducerile partidelor politice, dar și acționarii, directorii și administratorii din televiziune,radio sau presă scrisă.
Proiectul de lege a fost înaintat, la Senat, în 31 ianuarie și, potrivit expunerii de motive, “la mai bine de 27 de ani de la căderea regimului comunist, în România încă mai există dispoziții legale care, în ciuda scopului urmărit de ansamblul legii, permit ascunderea adevărului în ceea ce priveşte calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securităţi. Mai mult decât atât, atât dispoziţii legale permit absolvirea persoanelor vizate de răspundere morală şi uneori chiar penală, lăsând nesancţionate declaraţii necorăspunzătoare adevărului”.
Daniel Zamfir propune, astfel, modificarea articolului 5, alineat 1, și a articolului 32 din OUG 24, din 5 martie 2008, îsensul că “persoanele care candidează, au fost alese sau numite în una din demnitățile ori funcțiile revăzute la articolul 3, cu excepția celor care, la data de 22 decembrie 1989, nu împliniseră vârsta de 16 ani, fac o declarație pe proprie răspundere în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”, dar și că “verificarea calității de lucrărător al Securității ori e colaborator al acestia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnităile ori în funcțiile prevăzute (…), inclusiv pentru cele aflate în exercițul respectivelor demnități ori funcții, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”.
Pricipalul vizat – președintele României
Astfel, față de actuala formă a Ordonanței de Urgență care reglemetează această chestiune proiectul de lege intenționează să introduceă obligativitatea declarării apartenenței sau nu la fosta Securitate a unor categorii profesionale cu greutate, care sunt exceptați de legea în vigoare.
Primul vizat de aceaste modificări este președintele României, inclusiv Klaus Iohannis, care ocupă, în prezent, funcția prezidențială. Dar șo membrii Guvernului, secretarii și subsecretarii de stat, secretarul general și adjunctul acestuia sau directorii din ministere și asimilații acestora, precum și comisarul european. Vizați mai sunt prefecții, subprefecții, secretarii generali ai consiliilor județene sau secretarul general al Consiliului General al Municipiului București, primarii, viceprimarii, consilierii județeni sau consilierii CGMB, precum și secretarii generali, adjuncții acestora, din cadrul Parlamentului, directorii departamentelor Senatului și Camerei Deputaților dar și consilierii prezidențiali și de stat.
Alte categorii care urmează să intre sub incidența legii, în cazul adoptării în această formă, sunt personalul diplomatov și consular, membrii CNA, judecători și magistrații asistenți de a ÎCCJ și CCR, procurori PÎCCJ și DNA, dar și magistrații și grefierii de la instanțele și parchetele militare, precum și avocații și notarii publici.
Nu scapă nici Isărescu
Potrivit proiectului de act normativ, o altă persoană care trebuie să complete o astfel de declarație este guveratorul Băncii Naționale a României. În aceeași situație se află și președintele, vicepreședintele de bancă, precum și membrii consiliilor de administrație din sectorul bancar.
De asemenea, mai sunt vizați preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general de organizaţii patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional şi asimilaţii acestor funcţii, precum şi ceilalţi membri ai conducerilor executive respective, dar și persoanele care deţin titlul de revoluţionar sau de luptător cu merite deosebite în Revoluţia din decembrie 1989.
Presa, partidele și preoții
Tot la excepții, în prezenta OUG, dar care ar urma să nu mai beneficieze de exonerare, sunt membrii în CA ale societăților publice de radio și televiziune, dar și acționarii, administratorii, directori, redactorii-șefi, redactorii în serviciile publice de televiziune, radio sau presă scrisă, inclusiv analiștii politici.
Nu scapă nici președintele, vicepreședintele, secretarul general șau ceilalți membrii ai organelor de conducere ale partidelor politice, de la nivel național, până la nivel local, și nici șefii ONG-urilor.
Nu în cele din urmă, modificările ar viza chiar ierarhii și șefii cultelor religioae recunoscute de lege până la nivel de preor, inclusiv, precum și asimilații acestora din parohiile din România și din străinătate.
Legea în vigoare vizează o categorie restrânsă de funcționari
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24 din 2008, aflată, în prezent, în vigoare, stabilește obligativitatea verificării calității de colaborator sau de lucrător al Securității doar în ceea ce privește seatorii și deputații, europarlamentarii, directorii SRI, SIE și adjuncților acestora, conducătorilor structurilor centrale și teritoriale ale Serviciului Român de Informații, ai Serviciului de Informații Externe, ai Serviciului de Protecție și Pază sau ai fostului UM 0962 București – celebra unitate de informații și protecție internă a Ministerului Administrației și Internelor.