Multe soluții pentru oprirea sforăitului sunt comercializate fără studii științifice care să le susțină afirmațiile, spun specialiștii, care recomandă mai multe soluții naturale care ajută persoanele să scape de acest obicei neplăcut.
Întinderea pe spate face ca baza limbii și palatul moale să se prăbușească pe peretele din spate al gâtului, provocând un sunet vibrant în timpul somnului. Dormitul pe o parte poate ajuta la prevenirea acestui lucru.
„O pernă de corp (o pernă de lungime completă care vă susține întregul corp) oferă o soluție ușoară”, spune Daniel Slaughter, specialist american în studiul somnului. De asemenea, puteți înclina patul astfel încât să stați cu capul sus, ceea ce deschide căile respiratorii nazale și poate ajuta la prevenirea sforăitului. Acest lucru poate provoca însă dureri de gât în unele cazuri.
Pierderea în greutate, o soluție
Pierderea în greutate îi ajută pe unii oameni, dar nu pe toți. „Și oamenii slabi sforăie”, spune Slaughter. Dacă o persoană s-a îngrășat și a început să sforăie, pierderea în greutate o poate ajuta.
Alcoolul și sedativele reduc tonusul de repaus al mușchilor din spatele gâtului, ceea ce face mai probabil să sforăiți. Consumul de alcool cu patru până la cinci ore înainte de culcare amplifică sforăitul.
Obiceiurile proaste de somn pot avea un efect similar cu cel al consumului de alcool, spune Daniel Slaughter. Cum ar fi să lucrezi ore îndelungate fără să dormi suficient?
Acarienii și praful se acumulează în perne și pot provoca reacții alergice care pot duce la sforăit. De asemenea, animalele de companie care dorm pe pat vă fac să inhalați păr animalului, un alt iritant comun.
Ideal ar fi să înlocuiești pernele la fiecare șase luni, pentru a menține acarienii și alergenii la minimum. Și să ții animalele de companie cât mai departe de dormitor, sunt sfaturile specialiștilor.
Concluzia specialistului în somn, pentru a scăpa de sforăit, este să dormi suficient, să stai pe o parte, să eviți alcoolul înainte de culcare. De asemenea, poți să faci un duș cât mai fierbinte în cazul în care căile nazale sunt înfundate.
Persoanele care sforăie au un risc crescut de boli
Apneea obstructivă de somn, o afecțiune caracterizată prin sforăit zgomotos și oprirea repetitivă a respirației în timpul somnului, este o tulburare severă, care poate avea urmări grave. Acest sindrom afectează aproximativ un miliard de persoane din întreaga lume, cele mai multe fiind supraponderale și obeze.
„Se știa deja că pacienții cu sindrom de apnee obstructivă în somn au un risc crescut de cancer, dar nu a fost clar dacă acest lucru este cauzat chiar de apneea în sine sau de factori de risc aferenți, cum ar fi obezitatea, bolile cardiovasculare și stilul de viață. Descoperirile noastre arată că privarea de oxigen din cauza sindromului este asociată cu cancerul“, a declarat medicul Andreas Palm, cercetător la Universitatea Uppsala. Autorii studiului au analizat datele a 62.811 suedezi cu cinci ani înainte de a începe să fie tratați pentru apnee obstructivă. „Descoperirile acestui studiu evidențiază necesitatea de a considera apneea netratată ca un factor de risc pentru cancer. Cu toate acestea, generalizarea nu este justificată“, a continuat Andreas Palm.
Un al doilea studiu a identificat o legătură între apnee și degenerarea cerebrală, în urma unor teste de somn efectuate timp de cinci ani pe 358 de persoane cu vârste peste 65 de ani, în Elveția. „Am descoperit că nivelurile scăzute de oxigen în timpul somnului, din cauza apneei, au fost asociate cu o scădere mai mare a funcției cognitive globale, a vitezei de procesare, a funcției executive și a memoriei verbale“, a spus doctorul Nicola Marchi, de la Universitatea din Lausanne.
Un al treilea studiu, efectuat în Franța, a arătat că pacienții cu apnee obstructivă severă au un risc mai mare de a dezvolta cheaguri de sânge, care pot declanșa atacuri de cord sau accident vascular cerebral. „Acesta este primul studiu care investighează asocierea dintre apneea obstructivă în somn și incidența tromboembolismului venos. Am descoperit că cei cu apnee (mai mult de 6% din durata somnului cu niveluri de oxigen în sânge sub 90%) au avut un risc aproape dublu de a dezvolta tromboembolism venos“, a explicat Wojciech Trzepizur, de la Spitalul Universitar din Angers (Franța). Studiul a durat șase ani și a fost făcut pe 7.355 de pacienți.