Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea copilului Siropul de tuse, cauza deceselor a peste 300 de copii?

Siropul de tuse, cauza deceselor a peste 300 de copii?

de Redacția Jurnalul    |   

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) investighează dacă există vreo legătură între producătorii cu siropuri de tuse contaminate și decesele a peste 300 de copii din trei țări, a declarat pentru Reuters o persoană familiarizată cu această chestiune.

Invocând "niveluri inacceptabile" de toxine în produse, OMS caută mai multe informații despre materiile prime specifice folosite de șase producători din India și Indonezia pentru a produce medicamentele legate de decesele recente, precum și dacă firmele le-au obținut de la aceiași furnizori, a spus persoana respectivă. OMS nu a numit niciun furnizor.

De asemenea, OMS se gândește dacă să sfătuiască familiile din întreaga lume să reevalueze utilizarea siropurilor de tuse pentru copii în general. Experții OMS evaluează dovezile pentru a stabili dacă, sau când, astfel de produse sunt necesare din punct de vedere medical pentru copii, a precizat persoana în cauză.

Decesele copiilor din cauza leziunilor renale acute au început în iulie 2022 în Gambia, urmate de cazuri în Indonezia și Uzbekistan. OMS a declarat că decesele sunt legate de siropurile de tuse eliberate fără prescripție medicală pe care copiii le-au luat pentru boli comune și care conțineau o toxină cunoscută, fie dietilenglicol, fie etilenglicol.

Până în prezent, OMS a identificat șase producători de medicamente din India și Indonezia care au produs siropurile respective. Acești producători fie au refuzat să comenteze ancheta, fie au negat că au folosit materiale contaminate.

"Acest lucru este de cea mai mare prioritate pentru noi, pentru a nu mai vedea decese de copii din cauza a ceva ce poate fi atât de ușor de prevenit", a declarat purtătorul de cuvânt al OMS, Margaret Harris, fără a face alte comentarii.

Agenția de sănătate a Națiunilor Unite a declarat luni că și-a extins investigația privind posibila contaminare cu dietilenglicol și etilenglicol în siropurile pentru tuse la alte patru țări în care este posibil ca aceleași produse să fi fost comercializate: Cambodgia, Filipine, Timorul de Est și Senegal. A făcut apel la alte guverne și la industria farmaceutică mondială să lanseze controale urgente pentru a elimina medicamentele de calitate inferioară și pentru a îmbunătăți reglementările.

Se așteaptă ca OMS să comenteze situația siropului de tuse în cadrul unei conferințe de presă care va avea loc în cursul zilei de marți.

OMS a emis deja alerte specifice pentru siropurile pentru tuse fabricate de doi producători indieni, Maiden Pharmaceuticals și Marion Biotech, în octombrie 2022 și la începutul acestei luni. Aceasta a declarat că siropurile lor au fost legate de decese în Gambia și, respectiv, Uzbekistan, iar alertele au cerut oamenilor să nu le mai folosească.

Uzinele de producție ale Maiden și Marion au fost amândouă închise. Maiden încearcă acum să redeschidă, după ce guvernul indian a declarat în decembrie că testele sale nu au descoperit nicio problemă cu produsele Maiden.

Maiden a declarat în repetate rânduri pentru Reuters, inclusiv în decembrie, că nu a făcut nimic greșit, iar directorul general Naresh Kumar Goyal a declarat marți că nu are niciun comentariu cu privire la acțiunea OMS.

OMS, în colaborare cu autoritatea indoneziană de reglementare a medicamentelor, a emis, de asemenea, o alertă în octombrie cu privire la siropurile pentru tuse fabricate de patru producători indonezieni și vândute pe piața internă. Producătorii sunt: PT Yarindo Farmatama, PT Universal Pharmaceutical, PT Konimex, PT AFI Farma.

OMS a declarat că siropurile au fost contaminate cu dietilenglicol și etilenglicol, pe care le-a numit " substanțe chimice toxice folosite ca solvenți industriali și agenți antigel care pot fi fatale chiar și luate în cantități mici". Efectele lor toxice includ incapacitatea de a elimina urina, leziuni renale și moartea.

Decesele au evidențiat potențiale lacune în reglementarea globală a medicamentelor utilizate în mod obișnuit, inclusiv supravegherea fabricilor și a lanțurilor de aprovizionare, în special a celor care produc produse pentru țările în curs de dezvoltare, care nu dispun de resursele necesare pentru a monitoriza siguranța medicamentelor.

(sursa: Mediafax)

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri