Există confict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, pe tema moțiunii de cenzură depuse de USR-PLUS și AUR. Parlamentul este acuzat că nu a respectat regulamentele proprii și nici Constituția, însă este obligat să finalizeze parcursul moțiunii. Teoretic, dacă ea va trece la vot, Guvernul va formula o nouă cerere de sesizare cu un conflict juridic la CCR. Iar acest lucru ar putea duce la un nou blocaj în chestiunea dărâmării Executivului. Însă, ieri, PSD a depus propria moțiune de cenzură, chemând alături, pentru vot, parlamentarii AUR și USR-PLUS. Acest deznodământ readuce, din punct de vedere politic, lucrurile în situația de la începutul acestei luni, când toate cele trei partide anunțau depunerea câte unei moțiuni de cenzură. Cu diferența că, de această dată, aceste moțiuni sunt depuse și se află în circuitul parlamentar. Aseară, Birourile Permamente Reunite au convenit, prin vot, cu unanimitate, ca prima moțiune de cenzură dezbătută să fie cea a PSD. Ea va fi citită mânie, iar votul va fi dat pe 5 octombrie.
Curtea Constituțională a României a admis, cu unanimitate de voturi, cererea formulată de Guvernul Cîțu, cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională, între Executiv și Parlament, pe tema moțiunii de cenzură introduse de parlamentarii USR-PLUS și AUR. Însă, această veste nu este deloc bună pentru premierul Florin Cîțu, proaspăt ales în funcția de președinte al PNL. Dimpotrivă. Guvernul a sesizat CCR cu acest conflict juridic, acuzând două aspecte. Unul de formă, iar celălalt de conținut. Mai exact, a acuzat faptul că președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a încălcat regulamentele, în sensul că nu a înștiințat de îndată Executivul cu privire la faptul că, în Parlament, a fost depusă o moțiune de cenzură. În al doilea rând, a sesizat faptul că moțiunea de cenzură a fost depusă, fiind însoțită de semnături neconforme ale susținătorilor, respectiv că au fost folosite semnături scanate și transmise prin mijloace electronice de comunicații.
Prin votul tuturor celor nouă judecători, CCR a admis cererea formulată de Guvern și a constatat că există acest conflict, general de „conduita Parlamentului cu privire la modul de desfășurare a procedurii de control parlamentar inițiate prin moțiunea de cenzură nr.2MC/3 septembrie 2021 – «Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!»”. Iar calea de urmat este absolut crâncenă pentru premier: „Parlamentul urmează să dezbată moțiunea de cenzură depusă și să își exprime poziția prin vot asupra acesteia cu respectarea exigențelor constituționale și regulamentare și aplicarea principiului loialității constituționale”.
Legislativul a încălcat procedurile, însă demersul trebuie finalizat
Teza semnăturilor neconforme, invocată de Executiv, a căzut. CCR a constatat că moțiunea depusă a întrunit numărul de semnături necesare. Apoi, Curtea a constatat că, în ansamblul său, Parlamentul a încălcat articolul 1, alineat 5 din Constituție, care prevede că „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”. Încălcarea s-a făcut prin coroborare cu articolul 94, alineat 1, din Regulamentul activităților Comune ale celor două Camere, dar și ale articolului 113, alineat 2, din Constituție. Articolele indicate prevăd că „moţiunea de cenzură iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor se prezintă birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, în ziua în care aceasta a fost depusă. Moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere”.
Prin urmare, judecătorii scriu în minuta deciziei că „Parlamentul nu a dezbătut moțiunea de cenzură, astfel că nu a finalizat procedura inițiată și continuă să încalce art.113 din Constituție. În consecință, au fost încălcate și prevederile constituționale ale art.1 alin. (3) privind statul de drept și alin.(4) privind echilibrul puterilor în stat”.
Săptămâna viitoare, premierul Cîțu va da piept cu 298 de parlamentari care îl vor plecat de la Palatul Victoria
Imediat după ce Curtea Constituțională a anunțat decizia, PSD a depus propria moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Potrivit președintelui social-democrat, Marcel Ciolacu, odată ce Curtea Constituțională a stabilit existența unui conflict juridic, înseamnă că moțiunea de cenzură a celor de la USR și AUR, ajunsă la vot în Plen și aprobată, poate fi atacată din nou la CCR. Asta, în vreme ce moțiunea de cenzură a PSD a fost înregistrată procedural la Birourile Permanente Reunite. De altfel, Parlamentul a și transmis Executivului, de îndată, o adresă în care se aduce la cunoștință despre exisența acestei noi moțiuni de cenzură.
Din acest moment, Birourile Permanente Reunite trebuie să stabilească un calendar al moțiunii, respectiv data la care aceasta să fie prezentată și citită în Plenul reunit. Iar, după trei zile de la data citirii, ea trebuie să fie supusă la vot.
AUR a declarat că va vota prima moțiune de cenzură care ajunge la vot. Același lucru au precizat și cei de la USR-PLUS. PSD a făcut același gen de afirmații.
Ieri după-amiază, Birourile Permanente Reunite s-au întrunit la sediul Parlamentului, pentru a stabili căile de urmat în cazul celor două moțiuni de cenzură. Cu unanimitate de voturi, s-a decis că moțiunea celor de la USR-AUR va fi repusă într-un calendar procedural abia după ce Curtea Constituțională va publica în Monitorul Oficial al României decizia de ieri. Totodată, tot cu unanimitate de voturi, s-a stabilit ca moțiunea inițiată de Partidul Social Democrat să fie prezentată și citită în Plenul Reunit chiar mâine, iar dezbaterea și votul final să aibă loc marți, 5 octombrie 2021.
Matematic, Guvernul Cîțu are, din acest punct de vedere, zilele numărate. Cei 157 de parlamentari PSD, la care se adaugă cei 43 de aleși ai AUR, cei 18 deputați ai Grupului Minorităților Naționale, dar și cei 80 de sennatori și deputați ai USR-PLUS înseamnă 298 de voturi. Pentru trecerea moțiuni de cenzură, este nevoie de 234 de voturi. Totuși, rămâne de văzut dacă socoteala de acasă se potrivește, de această dată, cu cea din târg, având în vedere că, la finalul acestei săptămâni, are loc runda finală pentru desemnarea președintelui USR-PLUS, iar votul pentru moțiunea de cenzură a PSD are loc după consumarea acestui congres.
Cazul „ICA”. Dacian Cioloș mistifică adevărul din dosarul „Telepatia”, chiar și la 13 ani de la decizia pe care a luat-o ca ministru