Un nou val de concedieri amenință locurile de muncă din industria auto, din sectoarele mari consumatoare de energie, din construcții, chimie, transporturi, tehnologie, industria alimentară, comerțul cu amănuntul, servicii etc. Între anii 2008 și 2023, 2,3 milioane de locuri de muncă în sectoarele de producție au fost pierdute în UE. De asemenea, 811.000 de slujbe au fost pierdute între jumătatea anului 2019 și mijlocul anului 2024.
Pierderile de locuri de muncă nu sunt limitate doar la sectorul de producție. Și alte sectoare ale economiei sunt amenințate de riscurile de concediere și închideri forțate, care ar slăbi economia europeană și ar duce la pierderea a mii de locuri de muncă. Tranziția verde și digitalizarea sunt două dintre planurile UE care accelerează tendințele de restructurare. O analiză realizată de Citigroup sugerează că până la 50% din locurile de muncă din sectorul bancar sunt în pericol. Fără protecții mai puternice, Europa se va confrunta în viitor cu escaladarea inegalității și a insecurității sociale, avertizează Confederația Sindicatelor Europene (CES) în apelul ei.
Muncitori uniți pentru a cere o protecție mai bună
În calitate de reprezentantă a 45 de milioane de lucrători din Europa, CES susține că aceste pierderi de locuri de muncă împing continentul către o criză socială fără precedent. „Desigur, în tranziții nu se vor menține toate locurile de muncă. Dar amploarea crizei sociale emergente lovește în centrul industriei UE și în sectoarele cheie necesare pentru decarbonizarea ecologică. Un deceniu de politici de austeritate au slăbit deja infrastructura esențială și multe companii acordă acum din ce în ce mai mult prioritate marjelor de profit pe termen scurt ale acționarilor în detrimentul siguranței locurilor de muncă, locurilor de muncă de calitate și planificării strategice”, se precizează în apel.
„Multe companii care anunță concedieri au fost puternic afectate de consecințele absenței unor politici ecologice și industriale europene realiste și de concurența globală neloială. Multe alte companii nu au dificultăți financiare, dar deciziile lor privind închiderile și concedierile sunt adesea determinate de cererile acționarilor pentru marje de profit mai mari. Cererea scăzută provocată de criza costului vieții, investițiile publice reduse din cauza constrângerilor bugetare, supracapacitățile globale de producție și practicile comerciale neloiale exacerbează situația. Europa nu își poate permite să nu aibă o politică industrială a rezistenței pe termen lung, ci să aibă una care să acorde prioritate câștigurilor corporative în detrimentul lucrătorilor”.
din apelul CES
Ce cer sindicatele
Pentru a rezolva acest lucru, CES solicită un moratoriu la nivel european privind concedierile forțate în toate industriile și menținerea locurilor de muncă și a capacităților economice și industriale strategice. „Prin aceasta ne referim la o interdicție temporară a tuturor concedierilor pentru a opri hemoragia și pentru a planifica tranzițiile în industrii. (…) În timpul pandemiei de COVID-19, mai multe țări europene au implementat un moratoriu temporar privind concedierile forțate. Italia, de exemplu, a adoptat o abordare amplă pentru a preveni concedierile în timpul crizei. Franța și Germania, prin sistemele lor de relații industriale, au prioritizat explorarea de soluții alternative înainte să fie luate în considerare concedierile. Aceste modele demonstrează că măsurile la nivel național pot funcționa, dar ele trebuie consolidate și îmbunătățite de standarde la nivelul UE pentru a preveni fragmentarea economiilor”, spun reprezentanții sindicaliștilor europeni.
Trei politici pentru gestionarea schimbării
Moratoriul asupra concedierilor forțate ar trebui să permită implementarea rapidă a trei politici esențiale pentru a gestiona schimbarea și pentru a preveni concedierile forțate, susține CES:
- O politică industrială europeană pentru locuri de muncă de calitate dezvoltată împreună cu sindicatele
Scopul său ar trebui să fie, în primul rând, protejarea și crearea de locuri de muncă de calitate, inclusiv prin condiționalități sociale în toate finanțările publice. Aplicarea concedierilor de către companiile profitabile după ce au beneficiat de finanțări publice este inacceptabilă. Politica trebuie să abordeze în mod eficient protecția industriei europene, care se confruntă cu provocări internaționale precum supracapacitatea de producție, practicile comerciale neloiale, dumpingul, subvențiile străine și investițiile străine directe, integrând, în același timp, acordurile comerciale care contribuie la locuri de muncă de calitate și la standarde sociale și de mediu în Europa. Pentru a sprijini lucrătorii din sectoarele aflate în dificultate, CES solicită instituirea unui sistem european permanent de reasigurare a șomajului (SURE 2.0 - Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență).
- O facilitate de investiții la nivelul UE
Europa are nevoie de un instrument de investiții permanent, cu o capacitate financiară semnificativă. CES sprijină crearea unei astfel de facilități de investiții al cărei scop este de a contribui la reducerea decalajului de investiții care este necesar pentru a face economia UE durabilă, rezistentă la schimbările climatice și prosperă pentru toți oamenii. Acest mecanism trebuie să abordeze crizele multiple cu care se confruntă blocul comunitar (economică, socială și de mediu) - asigurându-se că soluțiile sunt ghidate de echitate și durabilitate, nu de austeritate. „Concurența internațională în creștere și incertitudinea cu care ne confruntăm impun o schimbare fundamentală de abordare. Deși este un instrument de investiții și nu o schemă de păstrare a locurilor de muncă, ar trebui să asigure, de asemenea, concentrarea asupra forței de muncă a SURE, investind și transformând fără probleme industriile-cheie în care locurile de muncă ale lucrătorilor sunt în pericol”, spun liderii sindicaliștilor europeni.
- O directivă de tranziție justă pentru a anticipa și gestiona schimbarea
O directivă privind anticiparea și gestionarea schimbării bazată pe dialogul social și negocierea colectivă este esențială, asigurând consultări și negocieri timpurii și semnificative cu sindicatele pentru a preveni în mod proactiv pierderea locurilor de muncă. Implicarea sindicatelor și a consiliilor de întreprindere în procesele de restructurare este adesea marginalizată, sindicatele fiind excluse din peste o treime din cazuri, atrage atenția CES. Jumătate dintre sindicate sunt consultate prea târziu, adesea după ce deciziile sunt anunțate public, iar implicarea lor duce rareori la schimbări în planurile companiei. Pentru a recalifica și a îmbunătăți calificarea astfel încât să facă față provocărilor aduse de tranziție, lucrătorii ar trebui să aibă dreptul la formare profesională plătită în timpul programului de lucru.
Industria auto din UE este în criză
În acest an, lucrătorii cei mai afectați au fost cei din industria auto europeană. Încetinirea producției de mașini cu motoare cu ardere internă și creșterea producției de mașini cu motoare electrice este planul Bruxelles-ului, dar el nu a reușit până acum în ciuda subvențiilor acordate de guverne pentru vehiculele eco. Vânzările de automobile eco au scăzut, iar piața europeană de profil a intrat în criză. Pe de altă parte, invazia mașinilor electrice chinezești mai ieftine a dus la scăderea vânzărilor pentru mărcile producătorilor europeni, iar aceștia s-au văzut nevoiți să ceară asistență de urgență din partea Comisiei Europene. În aceste condiții, companiile auto din UE și cele din industria orizontală se confruntă cu probleme și au trecut la disponibilizări. Problemele cu care se confruntă producătorii de automobile din Germania, o țară cu o mare industrie auto, au un impact și asupra industriilor din alte țări.
Eșecul reformei economice, anticipat de CES
CES a fost un critic constant al politicii economice duse de fosta conducere a Comisiei Europene, organizația pledând pentru „un cadru echilibrat, care să favorizeze progresul social şi bunăstarea”. De exemplu, în primăvara acestui an CES a criticat reforma guvernării economice a Uniunii Europene, susţinând că investiţiile sunt „modeste”, iar în urma măsurilor prevăzute pentru reformă „statele membre vor fi obligate să iniţieze reforme nedorite ale sistemelor de pensii şi de sănătate”. Tot cu această ocazie CES aducea în discuție necesitatea instituirii unui instrument de investiţii finanţat de UE care să asigure inclusiv finanțarea mecanismului SURE. „CES consideră că această reformă (reforma economică - n.red.) ratează oportunitatea de a crea un cadru echilibrat de guvernare economică care să vizeze progresul social şi bunăstarea. Reforma va descuraja investiţiile şi va afecta coeziunea socială. În plus, lipseşte o viziune pentru o UE mai puternică şi mai echitabilă. Este necesară o acţiune pentru a preveni decizii nefericite privind obiectivele bugetare şi priorităţile de reformă, care sunt deja în curs de realizare printr-un prim proiect de plan naţional începând din iunie 2024”, preciza CES într-un comunicat din primăvara acestui an.