Biroul de Cercetări Sociale (BCS) a dat publicității, la comanda publicației „Newsweek România”, rezultatele celui mai recent sondaj de opinie la nivel național, care a centralizat intențiile de vot pentru alegerile parlamentare și prezidențiale. Sondajul a fost realizat în perioada 24 – 28 octombrie 2024.
Astfel, conform BCS, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Senat și pentru Camera Deputaților, PSD ar obține cel mai mare scor, de 31 la sută. Pe locul al doilea se situează Partidul Național Liberal, cu 20,5 procente, iar pe poziția a treia s-ar clasa formațiunea AUR, cu un scor de 17,6%.
În nou Parlament, conform centralizării acestor rezultate, ar mai intra doar încă două formațiuni politice. Uniunea Salvați România ar obține 16,5% din voturi, iar UDMR ar scoate un scor de 6,5%.
Sub pragul electoral s-ar situa, în acest scenariu, Alianța PMP – Forța Dreptei, cu 3,1 la sută, urmat de SOS România, formațiunea Dianei Ivanovici Șoșoacă, cu 2,6%, și de REPER, partid condus de Dacian Cioloș, cu 0,9 procente.
Cele patru partide care ar urma să întrunească, potrivit Biroului de Cercetări Sociale, pragul electoral ar strânge, împreună, un procent de 92,1%, în timp ce ceilalți trei competitori electorali care nu ar face acest prag ar însuma, împreună, 7,9 procente. Aceste ultime procente se vor distribui, conform legii, partidelor care vor accede în Parlament.
Diferențe interesante față de ultimul scrutin parlamentar
În aceste condiții, cu tot cu redistribuirea celor 7,9 procente, PSD ar ajunge la un scor de 34%. PNL ar avea 22%, AUR 19%, USR 18%, iar UDMR 7 procente.
Conform acestui sondaj BSC, în noul Parlament care se va instala după data de 21 decembrie 2024, vor intra cinci formațiuni politice, care vor constitui tot atâtea grupuri parlamentare, la care se va adăuga viitorul grup al Minorităților Naționale din Camera Deputaților. Ceea ce înseamnă că, dacă rezultatele alegerilor parlamentare ar sta exact așa cum preconizează BCS, din componența noului Legislativ vor face parte 143 de parlamentar PSD, 93 de parlamentari PNL, 80 de parlamentari AUR, 76 de parlamentari USR, 30 de parlamentari UDMR și 17 deputați ai Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților.
Raportat la actuala componență a Parlamentului, avem în funcție 459 de senatori și deputați. Iar, comparând aceste prezumtive scoruri ce ar urma să fie obținute la alegerile din 1 decembrie 2024 cu rezultatele oficiale de la alegerile generale din anul 2020, se poate observa că ar exista diferențe semnificative pentru fiecare grup politic.
Astfel, în 2020, PSD a obținut 157 de mandate (110 deputați și 47 senatori), ceea ce înseamnă cu 14 aleși mai mulți decât se presupune că va obține, conform datelor BCS, în 2024. PNL a ocupat, acum patru ani, 131 de mandate de parlamentar (93 de deputați și 41 senatori), cu 41 de mandate mai multe decât proiecția pentru 2024. AUR a obținut, în 2020, 47 de mandate (33 mandate de deputat și 14 mandate de senator), cu 33 de mandate mai puține decât se presupune că va obține în 2024.
De asemenea, USR a obținut, la alegerile din 2020, 80 de mandate de parlamentar (55 de mandate de deputat și 25 de mandate de senator), cu patru mandate mai multe decât prevede sondajul BCS pentru alegerile din 2024. Iar UDMR a obținut, în 2020, 30 de mandate de parlamentar (21 de mandate de deputat și 9 mandate de senator), ceea ce este exact numărul de mandate preconizat a fi obținute la alegerile din 1 decembrie 2024.
Se prefigurează o nouă coaliție stânga-dreapta
Pornind de la această proiecție, pentru constituirea unei majorități simple în noul Parlament, de 50% plus un vot, este nevoie de 330 de parlamentari. În timp ce, pentru constituirea unei majorități calificate de două treimi, majoritate care să permită o eventuală reformă constituțională sau organizarea unui referendum pentru demiterea Președintelui României, este nevoie de 306 parlamentari.
Cine va putea construi, după alegerile generale din 1 decembrie 2024, o majoritate simplă, capabilă să dea noul guvern? Matematic, o coaliție între PSD și AUR ar însemna 223 de mandate, cu 7 voturi mai puține decât minimum necesar. Doar dacă PSD s-ar alia cu AUR și ar beneficia de sprijinul Grupului Minoritățillor Naționale din Camera Deputaților s-ar strânge 240 de mandate, cu 10 voturi mai multe decât minimumul necesar.
În schimb, continuarea unei alianțe PSD-PNL și după alegerile din 1 decembrie ar însemna o majoritate de 236 de voturi, cu 6 mandate mai mult decât necesar. Iar, pentru a întări și mai mult o astfel de majoritate, cooptarea de către PSD și PNL a UDMR la guvernare ar însemna, cu totul, 266 de voturi, cu 36 de mandate mai mult decât necesarul minim. Mai mult, dacă această alianță ar fi sprijinită și de Grupul Minorităilor Naționale din Camera Deputaților, s-ar ajunge la 283 de voturi, cu 53 de voturi mai multe decât necesarul minim.
Partidele „anti-PSD” ar mai avea nevoie de 14 parlamentari
O alternativă la această coabitare stânga-dreapta, după alegerile parlamentare din 1 decembrie, pare imposibilă, conform rezultatelor centralizate de Biroul de Cercetări Sociale. Însă, pentru prima dată, o astfel de alianță s-ar afla cel mai aproape de reușită. PNL și USR ar strânge, împreună, 169 de mandate. Le vor mai trebui încă 61 de voturi ca să obțină, la limită, majoritatea simplă.
O coaliție, asemănătoare celei de pe vremea lui Cîțu, formată din PNL, USR și UDMR, ar strânge 199 de voturi, cu 31 de mandate mai puțin decât necesarul minim. Însă, dacă acestei combinații, i s-ar adăuga și Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților, s-ar ajunge la 216 voturi, ceea ce ar însemna că mai este nevoie de 14 parlamentari pentru a-și impune un guvern de „dreapta”. Nu este exclus ca, dacă se va ajunge într-un asemenea punct, cei de la PNL și de la USR să încerce să coopteze fie de la PSD, fie chiar de la AUR, la bucată, parlamentari care să se alăture acestui proiect politic. Chiar și așa, o eventuală majoritate de „dreapta” ar sta, în viitorul Parlament, într-un singur vot.
Se poate observa, însă, pe de altă parte, că niciuna dintre variantele matematic posibile nu va putea conferi o majoritate calificată. Cea mai apropiată ecuație de acest deziderat ar fi o coaliție PSD-PNL-UDMR-Minorități, dar care încă va mai avea nevoie de 17 voturi pentru a asigura majoritatea de două treimi, adică de 306 parlamentari.
Cel mai probabil, dacă datele BCS vor fi cât mai apropiate de rezultatul alegerilor din 1 decembrie, o coaliție PSD-PNL este singura viabilă, capabilă să formeze noua majoritate parlamentară, iar atragerea UDMR la guvernare ar conferi o și mai multă forță acestei coaliții.
Social-democrații au crescut, în ultima lună, liberalii au scăzut
Biroul de Cercetări Sociale a realizat, de asemenea, o cercetare sociologică similară și în luna septembrie. Mai exact, rezultatele au fost centralizate în perioada 26 – 29 septembrie 2024. Iar diferențele față de sondajul din octombrie sunt semnificative.
Astfel, PSD avea, în septembrie, pentru parlamentare, o intenție de vot de 25,2%. În octombrie, PSD are 31%, în creștere cu 5,8 procente.
PNL avea, luna trecută, o intenție de vot de 22,5%, în timp ce luna aceasta are un scor de 20,5%, în scădere cu două procente.
AUR avea, în septembrie, o cotă de vot de 14,9%, în timp ce în octombrie este citat la 17,6%, în creștere cu 2,7 procente.
USR beneficia, luna trecută, de o intenție de vot de 11,7%, în timp ce în octombrie este cotat la 16,5%, în creștere cu 4,8 procente,
UDMR avea, în septembrie, o cotă de 7,5%, iar în octombrie o cotă de 6,5%, în scădere cu un procent.
La fel de spectaculoasă este și evoluția scorurilor partidelor care nu ar întruni, conform BCS, pragul electoral. PMP Forța Dreptei au scăzut cu 1,2%, de la 4,3%, la 3,1%. REPER a scăzut cu 1,4 procente, de la 2,3%, la 0,9%. Iar SOS România, care avea, în septembrie, o intenție de vot de 8,5%, în octombrie ar mai obține doar 2,6%, în scădere cu 5,9 procente.
Turul II, între Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă
O altă întrebare pusă de BCS, în sondajul din 24 – 28 octombrie 2024, viza intenția de vot pentru alegerile prezidențiale, la primul tur de scrutin.
Pe primul loc se află liderul PSD, Marcel Ciolacu, cu 23,4%, un scor mai mic cu 7,6% decât cel al partidului. Poziția secundă este deținută de liderul PNL, Nicolae Ciucă, cu 17,1%, scor mai mic cu 3,5% decât cel al partidului. Pe locul al treilea se află liderul AUR, George Simion, cu 16,1%, mai puțin cu 1,5 procente decât scorul partidului.
Liderul USR, Elena Lasconi, ar obține 14,7%, cu 1,8% mai puțin decât scorul partidului. Mircea Geoană se află, în acest sondaj, abia pe locul al cincilea, cu 10%, urmat de Cristian Diaconescu, cu 7,2%. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, ar obține 4,6%, cu 1,9 procente mai puțin decât scorul partidului.
Locul al nouălea este ocupat de candidatul PMP – Forța Dreptei, Ludovic Orban, cu 2,1%, un procent mai mic cu 0,4% decât scorul alianței celor două partide. Independentul Călin Georgescu ar obține 2,7%, Ana Birchall ar lua 0,9%, Cristian Terheș ar obține 0,8%, Sebastian Popescu 0,2% și Silviu Predoiu 0,2%.
Conform BCS, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale ar intra Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Liderul PSD a crescut, față de sondajul BCS din septembrie, cu 3,8%. Nicolae Ciucă a crescut cu 0,2%, iar George Simion cu 5,2%. O creștere semnificativă, de 4,1%, a cunoscut și Elena Lasconi. În schimb, candidatul independent Mircea Geoană a cunoscut o scădere de 3,1 procente.