După 17 ani de procese, familia prezidenţială a pierdut definitiv casa din centrul Sibiului care îi aducea cele mai mari venituri, imobilul fiind închiriat de ani buni unei bănci comerciale cu capital austriac. Din 2001, anul închirierii casei, soţii Iohannis şi-au sporit veniturile cu peste 320.000 de euro, bani pe care ar putea fi obligaţi să-i returneze după respingerea contestaţiei în anulare de către Curtea de Apel Piteşti.
Magistraţii de la Curtea de Apel Piteşti au respins, ieri, definitiv şi irevocabil, contestaţia în anulare formulată de familia preşedintelui Klaus Iohannis în urma deciziei definitive a Curţii de Apel Braşov, care datează din noiembrie 2015. La acea vreme, soţii Iohannis au recurs la măsura excepţională a contestaţiei în anulare, încercând să întoarcă decizia definitivă a magistraţilor braşoveni potrivit căreia pierdeau definitiv imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu, nr. 29, din Sibiu. Contestaţia în anulare depusă de familia prezidenţială s-a judecat la Curtea de Apel Piteşti, după ce preşedintele Klaus Iohannis a formulat o cerere de strămutare a procesului, pe motiv că judecătorii din Braşov nu ar fi îndeplinit condiţia de independenţă şi imparţialitate din cauza presiunii exercitate de presă în acest caz. În aprilie 2016, Instanţa Supremă a admis cererea de strămutare a cauzei, astfel că judecarea speţei a ajuns în sarcina Curţii de Apel Piteşti.
Istoria imobilului
Soţii Iohannis nu mai erau proprietarii casei din centru Sibiului din aprilie anul trecut, când au fost radiaţi din cartea funciară, după o solicitare a Administraţiei Finanţelor Publice Sibiu. Imobilul cu pricina a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora, în anii `70, a trecut în proprietarea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care a decedat, fără a avea copii. Casa a ajuns astfel în proprietatea statului, iar în anul 1997 a fost cumpărat de chiriaşi. După doi ani, contractele prin care aceştia au cumpărat casa au fost anulate în instanţă la cererea lui Ioan Baştea, cel care a declarat că este fiul lui Nicolae Baştea, un nepot al soţilor Ghenea. De la acest moştenitor a cumpărat familia Iohannis o jumătate din casă. Foştii chiriaşi au deschis însă procese în instanţe pentru anularea contractelor prin care soţii Iohannis au intrat în posesia imobilului, contestând calitatea de urmaş de drept al numitului Nicolae Baştea. Judecătorii au decis că actele de moştenitor ale fostului proprietar nu sunt valide, iar casa a intrat anul trecut, după 16 ani de procese, în posesia statului.
Bani de la bancă
Potrivit unei anchete RiseProject, imobilul din centrul Sibiului a început să producă bani în anul 2001, atunci când spaţiul de la parter a fost închiriat către sediul unei bănci cu capital austriac din România. De atunci și până în prezent, familia Iohannis ar fi încasat de pe urma casei peste 320.000 de euro, bani pe care ar putea fi obligată să-i returneze după decizia de ieri a instanţei. Specialiştii în dreptul proprietăţii susţin că Iohannis ar putea fi silit să returneze doar banii încasaţi de la rămânerea definitivă a sentinţei, adică sumele primite începând cu luna noiembrie 2015.
La mijlocul anilor 2000, ca beneficiari ilegitimi ai acestei moșteniri, Nicolae Baştea Baștea și Klaus Iohannis au fost urmăriți penal, fiind acuzați de uz de fals – fără să fie vreodată trimiși în judecată.
”Preşedintele s-a conformat deciziei instanţei încă din noiembrie 2015, când a fost pronunţată decizia irevocabilă de către Curtea de Apel Braşov”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei Mădălina Dobrovolschi, după decizia dată ieri de Curtea de Apel Piteşti