Liderul socialist Pedro Sánchez a votat la Madrid și a făcut apel ca oamenii să meargă în număr mare la vot.
Prim-ministru din 2018, Sánchez speră că reformele sociale ale guvernului și modul în care acesta gestionează o economie cu performanțe puternice vor câștiga electoratul. Dar partidul său a rămas în sondaje în urma Partidului Popular (PP) conservator condus de Alberto Núñez Feijóo, care ar putea sfârși prin a avea nevoie de sprijinul extremei drepte.
Acestea sunt primele alegeri generale din Spania modernă organizate în căldura toridă, din mijlocul verii, când mulți spanioli sunt în vacanță.
Scrutinul pentru cei 37 de milioane de alegători din Spania va continua duminică până la ora 20:00 (18:00 GMT), deși aproape 2,5 milioane de persoane au votat deja prin corespondență.
Feijóo, în vârstă de 61 de ani, a provocat controverse în timpul campaniei electorale, părând să pună la îndoială gestionarea voturilor prin corespondență. Liderul conservator vrea să anuleze multe dintre reformele socialiste. Dacă va apela la partidul Vox pentru a forma o majoritate în parlamentul spaniol, care are 350 de locuri, ar însemna prima implicare a extremei drepte în guvern de la sfârșitul dictaturii lui Franco, în 1975.
Liderul Vox, Santiago Abascal, este un naționalist spaniol a cărui popularitate a fost determinată atât de o opoziție acerbă față de separatismul catalan și feminism, cât și de politicile anti-imigrație.
„Aceasta va fi o victorie a progresului asupra înapoierii, a viitorului asupra trecutului, a adevărului asupra minciunii”, a declarat Sánchez. „Dreapta se concentrează pe a spune minciuni, noi ne concentrăm pe a face o revenire”.
Din 2020, Sánchez, în vârstă de 51 de ani, a condus primul guvern de coaliție din epoca modernă a Spaniei împreună cu Unidas Podemos.
Administrația sa a condus în timpul pandemiei, în timpul erupției vulcanice de pe insula La Palma din Insulele Canare și a gestionat impactul războiului din Ucraina, în timp ce a supravegheat o scădere constantă a ratei șomajului și una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa.
În ciuda acestui fapt, aceste probleme au figurat mult mai puțin în timpul campaniei decât și-ar fi dorit Sánchez. În schimb, el s-a confruntat cu critici acerbe privind dependența guvernului său de sprijinul parlamentar al separatiștilor basci și catalani.
Dreapta l-a prezentat pe Sánchez ca pe un cinic care dorește să acapareze puterea, dispus să se angajeze cu dușmanii democrației constituționale spaniole pentru a rămâne în funcție.
Feijóo a declarat că, dacă va fi ales, intenționează să anuleze o serie de reforme introduse de guvernul de stânga, inclusiv legile care abordează moștenirea dictaturii naționaliste a lui Franco și care facilitează tranziția de gen. De asemenea, el dorește să revizuiască noua legislație privind eutanasia și avortul.
El a făcut apel la spanioli să îi acorde suficiente voturi pentru a „pune capăt impasurilor” din politica țării. „O majoritate puternică, care să nu fie nevoită să se bazeze pe radicali, este crucială pentru ca noi să mergem mai departe”, a spus el.
În ultimele etape ale campaniei, el a fost supus unor presiuni în legătură cu prietenia sa cu un traficant de droguri notoriu din Galicia, Marcial Dorado, în anii 1990. Feijóo a declarat că nu era la curent cu activitățile criminale ale lui Dorado la acea vreme.
La alegerile regionale și municipale din mai, PP a câștigat teren, în timp ce socialiștii și alte partide de stânga au suferit pierderi.
Cu toate acestea, pentru alegerile generale a fost formată o nouă platformă de stânga, Sumar, care reunește 15 partide sub aceeași siglă, inclusiv Unidas Podemos. Condusă de carismaticul ministru al muncii Yolanda Díaz, Sumar își propune să obțină locul al treilea în fața Vox și, astfel, să-i ofere lui Sánchez o șansă de a forma un nou guvern de coaliție.
PP și Vox au format deja zeci de coaliții și parteneriate de guvernare la nivel local.
Partidele de stânga avertizează că victoria de duminică a lui Feijóo ar deschide ușa intrării extremei drepte în guvernul național, aducând cu sine o reducere a drepturilor imigranților, femeilor și comunității LGBTQ+.
(sursa: Mediafax)