Sentință finală în procesul prin care controversatul afacerist Dinel Staicu, condamnat la șapte ani de pușcărie pentru credite ilegale luate de la Banca Internațională a Religiilor, a făcut eforturi să scape de plata prejudiciului de peste 18 milioane de lei și a dobânzilor aferente, adunate pe o perioadă de 18 ani. După ce a încercat, prin orice mijloace, să scape de condamnarea penală, în cele din urmă Staicu a sperat ca Înalta Curte de Casație și Justiție să anuleze măcar latura civilă și să-l scutească de plata pagubei. Marți, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea de revizuire formulată de Staicu, menținând ca obligație a acestuia a plății către BIR a sumelor imputate. Decizia magistraților vine la scurt timp după ce două dintre cele trei judecătoare de la Curtea de Apel București, acuzate că, în 2012, l-au favorizat pe Dinel Staicu, achitându-l, ilegal, în dosarul privind prejudicierea BIR, au fost ele însele condamnate definitiv la câte patru ani și patru luni de închisoare cu executare. O parte din dobânzile aferente prejudiciului din dosarull BIR urmează să fie suportată de aceste judecătoare
O nouă și ultimă încercare a lui Dinel Staicu de a scăpa de plata prejudiciului produs în dosarul Băncii Internaționale a Religiilor (BIR) a fost ratată, la începutul acestei săptămâni, după ce magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis să respingă o reviziuire cel puțin ciudată formulată de controversatul om de afaceri. Deși Staicu a fost condamnat, într- un dosar penal la fel de controversat, fiind obligat să achite aproape 20 de milioane de lei, plus dobânzile aferente, acesta a atacat într-un proces civil decizia, sperând ca instanța să îl scutească de această mare bătaie de cap. Astfel, în 17 mai 2017, pe rolul Secției Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost constituit un dosar având ca obiect revizuirea unei decizii penale definitive, avându-l ca petent pe Dinel Staicu (fost Nuțu), în dosar fiind citați și ceilalți inculpați din dosarul BIR, ex-directorul Băncii Internaționale a Religiilor, Ion Popescu, precum și foștii funcționari ai băncii, Radian Răceală și Viorica Duțu. În calitate de intimat a fost citată chiar Banca Internațională a Religiilor, prin cei doi lichidatori ai săi, SC Moore Stephens (RVA) SA și Tănasă și Asociații SPRL. Mai exact, Dinel Staicu a atacat în civil latura civilă a sentinței penale pronunţate, în data de 4 aprilie 2011, de către Secția Penală a Curții de Apel București, prin care Staicu, împreună cu Popescu, Răceală și Duțu au fost condamnați, în solidar, la plata sumelor de 8.053.561,1 lei, reprezentând valoarea creditelor luate de la Banca Internațională a Religiilor de către omul de afaceri, și 10.786.123,4 lei, reprezentând valoarea creanțelor cesionate de Dinel Staicu, cu acordul conducerii de atunci a BIR, la care se adaugă și dobânzile legale calculate pentru aceste sume.
Credite ilegale, cesionate tot ilegal
Cererea de revizuire formulată de Dinel Staicu împotriva Deciziei Penale a Curții de Apel București din data de 4 aprilie 2011 a fost soluționată de către Secţia Civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție într-un singur termen. În 21 iunie 2017, Instanța Supremă a decis să respingă ca inadmisibilă cererea, printr-o hotărâre irevocabilă. În anul 2006, Direcția Națională Anticorupție a decis trimiterea în judecată a lui Dinel Staicu, om de afaceri, a fostului director al Băncii Internaționale a Religiilor, Ion Popescu, dar și a funcționarilor bancari Radian Răceală și Viorica Duțu, aceștia fiind acuzați de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, respectiv de săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată, Conform rechizitoriului, între iulie 1999 și februarie 2000, Ion Popescu, Radian Răceală și Viorica Dinu au aprobat, în mod ilegal, cesiuni de creanțe în valoare de 10.786,123 de lei, dar și acordarea unor credite în valoare de 8.053.561 ei, către mai multe societăți comerciale controlate la vremea respectivă de Dinel Staicu. Aceste credite, spuneau anchetatorii, au fost acordate cu încălcarea normelor interne de creditare ale Băncii Internaționale a Religiilor, dar și a regulamentelor BNR, care interziceau creditarea societăților comerciale pentru care nu putea fi efectuată auditarea bonității și a posibilităților de rambursare. Dosarul BIR-Staicu a ajuns, în 2006, la Tribunalul București. Patru ani mai târziu, instanța de judecată a pronunţat soluţia, pe fond, condamnându-i pe Dinel Staicu și pe Ion Popescu la nu mai puţin de 12 ani de închisoare, iar pe funcționarii bancari Radian Răceală și Viorica Duță la câte 9 ani de închisoare. În plus, cei patru au fost obligați de instanţă să plătească, în solidar, Băncii Internaționale a Religiilor, cele 18.839.684,5 lei, reprezentând valoarea creditului și valoarea creanțelor cesionate, precum și dobânzile legale calculate de la data acordării fiecărui credit pentru firmele lui Dinel Staicu. Este vorba despre SC B.D.J. SRL, SC Frigoriferul SA, SC AVAB SRL, SC Abator Mofleni SA, SC Jiul Vulcan SRL, SC Vladimex SRL, SC And Kris SRL, SC Mozoc SRL, SC Poldinex SRL, SC Practicianul SRL și SC Rebega Consultig SRL. Potrivit deciziei instanței, banii trebuiau plătiți către cele nouă sucursale ale BIR din Craiova, Craiova Gară, SMB, București-Plevnei, Târgoviște, Pitești, Slatina, Drăgășani și Râmnicu Vâlcea, iar dobânda se calculează până la data plății efective.
Returnarea banilor l-a speriat mai mult decât ipoteza pușcăriei
Nu atât pedeapsa de 12 ani de închisoare, primită în acest dosar, l-a speriat pe Dinel Staicu, cât, mai ales, suma pe care instanța l-a obligat să o plătească înapoi băncii. În acest sens, Staicu, împreună cu ceilalți inculpați, au atacat hotărârea Tribunalului București la Curtea de Apel București. Recursul s-a judecat în 4 aprilie 2011, când judecătorii le-au redus lui Dinel Staicu și lui Ion Popescu pedepsele, de la câte 12 ani de închisoare, la câte șapte ani închisoare, iar Radian Răceală a primit cu patru ani mai puțini de pușcărie, fiind condamnat, în cele din urmă, la cinci ani. Al doilea funcționar al BIR, Viorica Duțu, a primit, la Curtea de Apel, o pedeapsă de patru ani închisoare cu suspendare, pe durata unui termen de încercare de nouă ani. Însă instanța de recurs a menținut obligația celor patru de a achita prejudiciul. În aceste condiții, Dinel Staicu a atacat decizia de recurs, cu o contestație în anulare, tot la Curtea de Apel București. Depusă în noiembrie 2011, contestația a fost soluționată rapid, la sfârșitul lunii februarie a anului 2012, când completul de judecată învestit a desființat atât sentințele de condamnare, cât și latura civilă, decizând achitarea inculpaților. În acest sens, Staicu & Company au scăpat inclusiv de plata prejudiciului către Banca Internațională a Religiilor.
Trei judecătoare de la CAB l-au achitat. Două au primit condamnări cu executare
Achitarea lui Dinel Staicu, dispusă de Curtea de Apel București în 2012, a generat un imens scandal în justiție. Direcția Națională Anticorupție, condusă, la acea dată, de actualul judecător al Curții Constituționale Daniel Morar, a aflat că cele trei judecătoare care au format completul de judecată, Veronica Cârstoiu, Liliana Bădescu și Dumitrița Piciarcă, au primit bani în schimbul sentinței de achitare. Șefa completului, Veronica Cârstoiu, a fost arestată preventiv, pentru luare de mită. Aceasta este acuzată că a primit, prin intermediul unei avocate, dar și al fratelui lui Dinel Staicu, Marian Staicu, suma de 630.000 de euro. În 2014, judecătoarele în cauză au fost trimise în judecată, bunurile acestora fiind puse de procurori sub sechestru asigurător. Anul trecut, toate cele trei judecătoare au fost achitate, la fond, însă DNA a atacat decizia cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Cu acest prilej, Instanţa Supremă a decis ca judecătoarele Liliana Bădescu și Dumitrița Piciarcă să fie judecate într-un dosar separat de cel al Veronicăi Cârstoiu. La mijlocul acestei luni, ÎCCJ a desființat hotărârea instanţei de fond, în ceea ce privește achitarea judecătoarelor Liliana Bădescu și Dumitrița Piciarcă, decizând, în final, condamnarea definitivă a acestora la câte patru ani și patru luni de închisoare cu executare. Aceasta este, practic, a patra lovitură primită de Dinel Staicu în afacerea BIR, din ultimul an, după ce, în 2014, a primit o condamnare definitivă la cinci ani de închisoare pentru mituirea judecătoarelor. În octombrie 2016, Curtea de Apel București a judecat contestația în anulare a DNA împotriva deciziei prin care lotul Staicu-BIR a fost achitat, reușind desființarea soluției, astfel încât decizia definitivă a rămas cea pronunțată în 2011. Dinel Staicu a atacat și această ultimă decizie, cu o altă contestație în anulare, pe care, în cele din urmă, și-a retras-o.
Trei decizii definitive, un singur condamnat
În 2013, procurorii DNA au instituit sechestre asigurătorii atât pe bunurile și firmele lui Dinel Staicu, cât și pe bunurile judecătoarelor de la Curtea de Apel București, care au decis, la sfârșitul anului 2013, achitarea sa. Prin decizia finală prin care cele două judecătoare au fost condamnate, magistrații Înaltei Curți le-au obligat pe acestea să plătească în solidar dobânzile aferente prejudiciului din dosarul BIR, calculate din 22 februarie 2012, când au pronunțat decizia de achitare, până la 25 octombrie 2016, când această sentință a fost anulată. Banii trebuie să ajungă în conturile Băncii Internaționale a Religiilor. În paralel, bunurile lui Dinel Staicu au mai fost sechestrate și într-un alt dosar în care omul de afaceri a fost condamnat, în 2015, la nouă ani de închisoare cu executare. Este vorba despre un dosar în care Staicu este acuzat de prejudicierea SNTGN Transgaz SA Mediaș cu peste 11 milioane de euro. Dinel Staicu a formulat o cerere de contopire a pedepsei de 5 ani de închisoare, luată în dosarul judecătoarelor de la Curtea de Apel București, cu cea de 9 ani de închisoare, primită în dosarul Transgaz, cerere admisă de instanță, astfel încât, în total, omul de afaceri urmează să ispășească zece ani de pușcărie.