Podul de lemn este vechi de peste 70 de ani, iar pe el trec zilnic inclusiv autobuzele care transportă copiii la școală. Primarul comunei Dimăcheni - de care aparține drumul comunal pe care se află podul - a făcut toată documentația tehnică, în ultimii doi ani, dar în România nu există nicio prevedere legislativă care să ajute în astfel de situații. Comuna e prea săracă pentru a putea face investiția, iar podul rupt nu reprezintă o prioritate pentru stat. Doar cele distruse de calamități sau care deja s-au prăbușit sunt trecute automat pe lista investițiilor în regim de urgență. Dacă s-a deteriorat în timp și stă să cadă, nu se poate face nimic. În țară sunt sute de astfel de situații și nimeni nu s-a gândit până acum să modifice legislația, pentru a salva viețile oamenilor.
Știri despre podul din satul Mateieni au apărut, atât în presa locală, cât și în cea națională, de acum doi ani, însă legislația românească nu consideră o prioritate reparațiile sau reconstruirea unor astfel de poduri care s-ar putea prăbuși în orice moment.
Primarul comunei Dimăcheni, Marinel Moruz, a fost acuzat, recent, cu ocazia campaniei electorale, că nu a fost capabil să rezolve problema, deși ne-a transmis un raft întreg de documente care atestă faptul că a făcut toate demersurile cerute de lege pentru a reabilita podul. În ultimii doi ani, Primăria Dimăcheni a plătit documentația tehnică și a obținut inclusiv prețul reconstruirii podului, dar nu are bani în bugetul local pentru o astfel de investiție.
Primarul a depus proiectul la Compania Națională de Investiții (CNI) pentru a obține finanțare, dar a aflat, pe surse, că nu reprezintă interes pentru stat o astfel de situație și că banii ar putea să-i obțină peste alți 3-4 ani, dacă va fi un buget mai mare.
„Noi am făcut Studiul de Fezabilitate, expertiza tehnică, dar la început am avut o problemă pentru că nu-l puteam intabula. Nu se știa dacă e al nostru sau a comunei vecine, Corlăteni. Pământul de sub pod e al Apelor Române și a trebuit să depunem și acolo o documentație. Doar intabularea a durat aproape un an. Înainte de asta a trebuit să facem o expertiză tehnică, să aflăm în ce situație se află”, ne-a explicat primarul de la Dimăcheni.
Dacă nu ar fi făcut intabularea și s-ar fi apucat de lucru, ar fi putut ajunge ca în situația din București, unde s-au luat la bătaie primarii de sector cu primarul Capitalei, la încercarea de a se deschide șantierul pentru plafonul Dâmboviței, din cauza situației incerte a proprietății - o partea din podul peste Dâmbovița fiind în proprietatea Primăriei Capitalei, altă parte fiind intabulată de Apele Române, iar întreaga suprafață pe care s-a proiectat reabilitarea fiind sub trei unități administrative diferite.
Ghinion pentru că s-a deteriorat în timp
La Dimăcheni s-a așteptat decizia care să certifice mai întâi dreptul primăriei de a repara podul, s-a făcut intabularea și s-au plătit celelalte expertize cerute de lege pentru începerea lucrărilor.
„În urma expertizei s-a constatat că podul nu se poate repara, ci trebuie construit unul nou. Am depus la CNI proiectul și așteptăm, pentru că ne-ar costa 3 milioane de lei, iar banii aceștia nu-i avem. Ca să se facă în procedură de urgență, ar trebui să fie afectat de o calamitate, dar el s-a deteriorat în timp. A fost construit în anul 1950 sau 1952. Podul e pe drum comunal și face legătura cu un drum județean, dar intră în atribuțiile noastre să-l reparăm. Sunt doi ani de când facem documentația, inclusiv intabularea necesară, dar acum căutăm finanțare. Avem tot ce ne trebuie, dar nu avem finanțare”, a explicat, pentru Jurnalul, primarul comunei Dimăcheni.
De altfel, comuna așteaptă bani din rectificarea bugetară pentru celelalte cheltuieli pe care deja nu le poate acoperi, la fel ca alte câteva mii de comune și orașe mici din țară. Aceeași situație este de peste 10 ani, în toată țara, peste 70% dintre localități fiind aproape de faliment.
Banii pe care i-ar primi comuna la rectificarea bugetară din această perioadă s-ar duce la plățile pentru furnizori, la salarii și în cofinanțare pentru celelalte lucrări contractate prin programul „Anghel Saligny” - fostul PNDL, care finanțează din bani de la bugetul statului proiectele locale de infrastructură. Nici prin „Anghel Saligny” nu s-a putut cere finanțare pentru pod, suma fiind prea mare.
Rectificarea bugetară ar fi o soluție, la Consiliul Județean
Ar mai exista o posibilitate de finanțare din bugetul Consiliului Județean, dar Botoșani nu este un județ bogat, astfel încât podul e prea scump și pentru CJ - ceea ce ne-a explicat chiar actualul președinte al Consiliului Județean, Valeriu Iftime, după ce, inițial, a acuzat fosta conducere CJ și primăria comunei de care aparține podul că nu s-a ocupat de această investiție.
„Prima chestiune a fost că am vorbit cu primarul, să văd dacă are finanțare pentru a repara podul. Aștept de la primarul de la Corlăteni un punct de vedere și o soluție”, a explicat Valeriu Iftime pentru Jurnalul. De fapt, podul aparține de comuna vecină, Dimăcheni, nu de Corlăteni, iar documentația e făcută, singurul lucru care lipsește fiind finanțarea.
„Eu cred că ei dorm acolo. În doi ani de zile puteau să-l facă, nu e mare lucru să faci un pod, dar știți cum e, nu trece nimeni pe acolo, nu știa nimeni de el. Eu am vrut să văd ce s-a-ntâmplat de a ajuns podul în halul ăla. Am fost acolo și am văzut niște lucruri care te pun pe gânduri, trec autobuze care duc la școală copiii... dar eu cred că o să rezolvăm”, a mai declarat președintele CJ.
L-am întrebat dacă poate finanța Consiliul Județean această lucrare, în regim de urgență, dar Valeriu Iftime nu a luat în calcul această posibilitate, spunând că nu are buget suficient pentru lucrare.
„Nu cred că se poate finanța. La ce buget mi-au lăsat mie, la Consiliul Județean, dacă găsesc cretă pentru copii, să scrie pe tablă, e lucru mare. Acum a plecat și directoarea economică, și adjuncta, e ca la Moara cu noroc, după ce au plecat toți. Dar soluții trebuie să găsim. Deși nu e foarte scump... O să văd, poate în bugetul de anul viitor, că pe anul ăsta nu avem cu ce”, a mai spus președintele CJ Botoșani.
CJ Botoșani urmează să primească mai mult de 3 milioane de lei la rectificarea bugetară, din care ar putea finanța podul, pentru a salva viețile oamenilor din satul Mateieni, dar ar însemna să nu mai împartă banii pentru celelalte comune din județ și pentru alte lucrări.
Chiar și pentru o astfel de decizie intervin alte proceduri birocratice obligatorii. Nici dacă toți factorii de decizie s-ar pune de acord să trimită banii către finanțarea podului care poate ucide oameni, tot nu s-ar putea face acest lucru dintr-o singură acțiune, pentru că e nevoie de o primă decizie care să ducă spre votul unei hotărâri de Consiliu Județean, se supune la vot, iar termenele pentru îndeplinirea tuturor procedurilor se prelungesc pe cel puțin o lună și jumătate.
Mii de poduri în pericol, în toată țara
Situația este cunoscută de specialiștii în construcții care se lovesc frecvent de astfel de probleme, în toată țara. Nicolae Boțu, profesor la Universitatea Tehnică de Construcții de la Iași, a explicat, pentru Jurnalul, că un astfel de pod nu are mari șanse să primească finanțare de la CNI prea curând.
„Așteaptă să pice. Se uită la el cum cade, ca în povestea cu drobul de sare. Anul acesta nu le va da nimic CNI, iar anul viitor s-ar putea să nu mai fie bani nici pentru salarii, deci nu vor primi nici atât. Dacă vor face un pod provizoriu, va rămâne definitiv, dar nici pentru așa ceva nu au bani. S-ar putea da bani de urgență doar dacă va pica podul și va fi accidentat cineva. Sunt sute de astfel de situații în toată țara. Sunt peste 1.000 de poduri care ar trebui să fie reabilitate, din care maximum câteva zeci au fost luate în calcul pentru finanțare. În anii următori va fi și mai rău. În acest caz, e clar că Primăria și-a făcut treaba, a făcut documentația, Studiul de Fezabilitate, dar nu are bani pentru construirea unui nou pod”, a explicat, pentru Jurnalul, expertul Nicolae Boțu.
În alte situații similare, încercând să evite birocrația ucigașă, oamenii au încercat să-și reconstruiască singuri drumurile sau podurile, dar au fost amendați, li s-a demolat construcția și s-au ales cu dosare penale. Un caz celebru a fost în județul vecin, Suceava, la Marginea, după inundațiile din iulie 2008. Autoritățile nu au reușit atunci să refacă podul luat de ape, timp de 8 luni, iar localnicii au pus mână de la mână și l-au reconstruit în câteva zile, dar degeaba, pentru că legea nu permite. Sucevenii au mai construit ilegal și alte drumuri și poduri, pentru a avea pe unde se deplasa, în lipsa investițiilor autorităților responsabile.