Decizia de oprire a producției de îngrășăminte chimice pentru agricultură, pe care compania Azomureș a anunțat-o pe 6 decembrie, poate aduce foamete. Consecințele acestei hotărâri sunt atât de grave, încât afectează toată economia României. Compania cere intervenția statului român pentru a nu opri producția de îngrășăminte, dar abia acum s-a constituit o comisie la Ministerul Agriculturii, pentru analiza situației, deși soluția ar trebui să se găsească în cel mai scurt timp și să se negocieze în următoarele zile posibilitatea acordării unui ajutor de stat. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, România riscă foametea și o cădere economică abruptă în 2022, spun specialiștii.
În contextul crizei globale de îngrășăminte pentru agricultură, producția agricolă a anului viitor depinde în România de Azomureș. La patru luni de la declanșarea acestei crize mondiale, după ce state precum Rusia, China, Turcia şi Egipt au anunțat că vor opri exporturile de îngrășăminte pentru a-și proteja mai întâi propriile țări, România nu a făcut absolut niciun demers pentru a asigura producția internă de îngrășăminte, care depinde exclusiv de Azomureș. Mai mult, o decizie anterioară a Ministerului Agriculturii a blocat importurile, pentru a încuraja producția internă, adică avantaja Azomureș. Dar exact acum, când se anunță foamete și criză economică severă, pornind de la penuria de îngrășăminte, care va scădea până la jumătate producția agricolă de anul viitor, Combinatul Azomureş, cel mai important producător de îngrăşăminte utilizate de agricultura şi industria românească, a anunţat că opreşte temporar producţia, din cauza preţului ridicat la gaze naturale şi energie electrică. Azomureș SA produce azotat de amoniu, nitrocalcar, uree, îngrășăminte lichide, îngrășăminte complexe și melamină.
Singura soluție e ajutorul de stat
Profesorul universitar Mircea Coșea, doctor în Economie, explică de ce problema opririi producției de îngrășăminte pentru agricultură este mult mai gravă decât toate celelalte. „Statul român ar trebui să rezolve această problemă în trei-patru zile, ca să nu ajungem la colaps. Această problemă nu este nouă, deci ar fi trebui să existe de foarte mult timp un plan de acțiune, pentru a nu se ajunge la așa ceva. Varujan Vosganian era ministru când a existat o situație asemănătoare (în anul 2008, când Vosganian era ministrul Economiei și Finanțelor – n.r.). Actualul ministru al Agriculturii vorbește despre subvenții, dar asta înseamnă o formă de ajutor de stat pentru a sprijini Azomureș. Din păcate, nu știu dacă Uniunea Europeană va accepta ca România să acorde un ajutor de stat, dar cel puțin s-ar putea încerca o negociere, cât mai repede, în următoarele zile, pentru a mai putea salva ceva”, a declarat, pentru Jurnalul, economistul Mircea Coșea. Acesta mai spune că la nivel internațional se previzionase această criză mondială a îngrășămintelor de la sfârșitul anului 2020, pe fondul celei a energiei. Prețul gazului pe piața europeană a crescut din cauza cererii foarte mari în contextul economiilor care se recuperează după pandemie, iar stocurile sunt reduse la începutul sezonului rece. În plus, UE a redus semnificativ producția de gaze naturale și alți combustibili fosili, având în vedere cerințele Green Deal. Gazul natural, factorul principal în costul îngrășămintelor, este cel mai important factor de cost pentru producția de îngrășăminte pe bază de azot, iar cheltuielile în creștere au determinat aproape toți producătorii să-și reducă producția în mod semnificativ sau să închidă fabrici întregi. Pentru 2020, Ministerul Economiei a acordat o schemă de ajutor pentru sprijinirea marilor consumatori de energie în valoare de peste 130 de milioane de euro. Ajutoarele de stat aferente anului 2020 au fost acordate de Ministerul Energiei conform OUG nr. 81 din 20 decembrie 2019, cu modificările și completările ulterioare.
Domeniu strategic pierdut de statul român
Compania a fost înființată în anul 1962 – Combinatul de Îngrășăminte Azotoase Târgu Mureș. A fost singura companie din țară care a produs și materiale fotosensibile de uz fotografic, industrial și medical, într-o secție separată, între 1969 și 2003. A fost privatizată în anul 1998, fiind cumpărată de cel mai mare producător de îngrășăminte din Turcia, Transworld Fertilizers Holding. În martie 2012 combinatul a fost preluat de compania elvețiană Ameropa Holding AG, prin intermediul Pelican Fertilizers, care deține 75,8 % din acțiunile Azomureș. Valoarea tranzacției a fost de 54 de milioane de euro. Azomureș are o capacitate de producție de peste 1,3 milioane de tone îngrășăminte chimice pe an și exportă produse în Europa, Asia, Africa, America de Sud, China, Japonia și Statele Unite. În iulie era pe locul 9 în topul celor mai profitabile 50 de companii din România. Deși Azomureș a reprezentat întotdeauna un domeniu strategic, statul român nici măcar nu a-ncercat o negociere pentru a nu ajunge la dezastrul care se anunță pentru anul viitor și la baza căruia stă exclusiv decizia conducerii acestei companii. „Nivelul ridicat al preţului solicitat de furnizori pentru materia primă principală, gazul metan, nu ne mai permite continuarea sustenabilă a activităţii. Din această cauză, la nivel european, şi alte platforme industriale au oprit total sau au restrâns foarte mult activităţile de producţie. Reluarea activităţii depinde de preţul gazului metan şi de disponibilitatea acestuia în piaţă”, justifică Azomureș decizia de a opri producția de îngrășăminte, într-un comunicat de presă de luni, 6 decembrie.
Scumpiri enorme la alimentele de bază
Specialiștii au calculat o scădere la jumătate a producției agricole și „scumpiri enorme la alimente”, anul viitor. De exemplu, dacă în ultima lună, în medie, preţul la carnea de porc a crescut de la 16 la 19 lei pe kilogram, anul viitor poate ajunge la 22-25 de lei pe kilogram. Pâinea s-a scumpit deja, ajungând de la 2 lei la 3, dar anul viitor ar putea costa 4 lei. „Orice produs agricol se obține cu o anumită cantitate de elemente chimice. De exemplu, pentru o tonă de grâu se consumă 24-25 de kilograme de azot, 15 de kilograme de fosfor şi 23 de potasiu. Fără aceste îngrășăminte chimice vă spun că scade producția cu 50%. Pentru piaţă, pe un hectar de grâu eram undeva la 4.500 de lei cheltuială. Vom ajunge să plătim 6.000 de lei cheltuială pe un hectar doar prin prisma îngrășămintelor”, a explicat Dimitrie Muscă, director general Combinatul Agroindustrial Curtici, la News Hour with CNN de la Antena 3. Acesta mai spune că reacțiile în lanț nu se vor opri aici. „S-au scumpit şi substanțele fito. Trebuie să facem o grămadă de tratamente. Sunt puţini care nu rezistă. Este un tăvălug, care în primă fază îi omoară pe cei cu agricultura de subzistență, pentru că nu au rezerve mari de capital ca să investească. Fără îngrășăminte, calitatea produselor va fi extraordinar de proastă. Vom obține un grâu furajer, pur şi simplu. Grâul trebuie să aibă 14% proteină. Fără proteină nu facem nici lapte, nici carne, nimic. Mari probleme vom avea şi la carnea de porc, pentru că la ora actuală ajungem să importăm 90% din carnea de porc, ceea ce va fi o mare problemă”, a mai explicat specialistul.
Ministerul Agriculturii pare luat prin surprindere
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale evaluează tardiv consecinţele deciziei Azomureș asupra producţiei din anul 2022. Este adevărat că România a avut câteva luni guvern interimar, iar politicienii s-au ocupat cu precădere de lupta între grupuri și partide politice, însă nimeni, în toată această perioadă, nu a fost interesat de un dezastru care deja se discuta intens la nivel mondial. Astfel am ajuns în situația în care autoritățile abia acum evaluează consecințele întreruperii producţiei de îngrăşăminte de către Azomureş, principalul producător de fertilizanţi pentru agricultură din România, reprezentând 50% din necesarul pentru cele circa 9,2 milioane de hectare de teren arabil care se cultivă în țara noastră. „Evaluăm impactul economic şi social generat de sistarea temporară a producţiei de fertilizanţi. Suntem preocupaţi de menţinerea producţiei agricole la un nivel care să asigure necesarul de consum la preţuri care să nu afecteze populaţia. Voi propune spre analiză Guvernului măsuri concrete pentru susţinerea fermierilor şi menţinerea stabilităţii producţiei de produse agricole primare şi produse agroalimentare procesate”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu. Abia acum s-a format o echipă de specialişti în cadrul Ministerului Agriculturii, care lucrează la „identificarea unor soluţii viabile ce pot fi implementate imediat pentru a preveni scăderea producţiei agricole şi a limita efectele în evoluţia preţurilor produselor agricole primare din recolta anului viitor”, precizează MADR, într-un comunicat de presă.
Compania Azomureș, privatizată în 1998, este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din România – 10% din consumul național –, dar și furnizorul a 50% din îngrășămintele utilizate în agricultura din România. Pe 6 decembrie, compania Azomureș a anunțat că oprește producția, din cauza problemelor de pe piața energiei. Decizia a fost luată de conducerea Azomureș după ce, la nivel general, se anunța o criză fără precedent și chiar foamete în 2022, pe fondul crizei de pe piaţa energiei, care afectează și industria îngrăşămintelor din întreaga lume, iar ţări precum Rusia, China, Turcia şi Egipt au restricţionat exporturile de îngrășăminte, pentru a-și proteja producția internă. România nu a făcut nimic, în acest sens
Decizia managementului Azomureș, aprobată de Consiliul de Administraţie, nu are efecte imediate asupra angajaţilor, dar are efecte devastatoare asupra întregii economii a României, pe termen scurt, mediu și lung. Specialiștii din agricultură spun că după oprirea producției de îngrășăminte la Azomureș urmează ca România să rămână fără 50% din îngrășământul folosit în ferme, ceea ce înseamnă o reducere a productivității tot cu 50% în 2022. Asfel se va genera un nou val de scumpiri, iar unii analiști anunță chiar „creşteri de preţuri imense” la alimentele de bază.
Contribuția la Green Deal, prin oprirea producției
Declarațiile managementului companiei Azomureș arată o relaxare inexplicabilă. Dacă se compară însă cu declarațiile aceluiași manager din luna iunie, pare o contribuție importantă la reducerea emisiilor de carbon, prin reducerea consumului de alimente și de energie – așa cum prevede Green Deal. „Ne aşteptăm ca lunile ianuarie şi februarie să fie perioadele critice pe care trebuie să le depăşim, deşi situaţia incertă pe piaţa gazelor ne determină să rămânem flexibili pe tot parcursul primului trimestru din 2022”, a declarat directorul general al Azomureş, Harri Kiiski. Această decizie a conducerii Azomureş se potrivește perfect în contextul luptei declarate pentru reducerea emisiilor de carbon, pe care același manager o promitea în vara acestui an. Într-o convorbire dintre vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, și directorul general al Azomureș despre provocările acordului Green Deal pentru industria europeană a îngrășămintelor agricole, Harri Kiiski – care este și președinte al Comitetului de Agricultură din cadrul Asociației Europene a Producătorilor de Îngrășăminte (Fertilizers Europe), a arătat că există premisele unei dezvoltări tehnologice deosebite odată cu trecerea la producția de amoniac având ca sursă de materie primă energia electrică (față de gaz metan în prezent). Acesta a mai precizat (conform comunicatului de presă al Azomureș din 15 iunie 2021) că „eliminarea emisiilor de carbon în urma procesului de stocare a acestora reprezintă, de asemenea, o provocare pentru industrie”, iar în acest moment se urmărește dezvoltarea unui nou proces de producere a amoniacului, care va permite nu doar producția de îngrășăminte verzi, dar va dezvolta și alte sectoare ale economiei, cum ar fi transportul maritim sau domeniul energetic.
Azomureș vrea tot facilități pentru gaz
Cu toate acestea, pe 6 decembrie a anunțat că Azomureș oprește producția, din cauza problemelor de pe piața energiei, făcând referire exclusiv la gaze naturale și electricitate, fără să mai amintească de pactul Green Deal pentru care se făceau deja pregătiri. „Nivelul ridicat al prețului solicitat de furnizori pentru materia primă principală, gazul metan, nu ne mai permite continuarea sustenabilă a activității. Din această cauză, la nivel european, și alte platforme industriale au oprit total sau au restrâns foarte mult activitățile de producție. Reluarea activității depinde de prețul gazului metan și de disponibilitatea acestuia în piață. (...) Ne așteptăm ca lunile ianuarie și februarie să fie perioadele critice pe care trebuie să le depășim, deși situația incertă pe piața gazelor ne determină să rămânem flexibili pe tot parcursul primului trimestru din 2022”, a declarat directorul general al Azomureș, într-un comunicat de presă al companiei. Mai mult, compania a cerut Guvernului și Parlamentului să ia măsuri „în timp util” pentru „a atenua problema gazelor și a prețurilor ridicate la energie”, avertizând că securitatea alimentară a României ar putea fi „compromisă” în 2022. „Împreună cu producţia locală scăzută, Europa se confruntă acum cu o criză în agricultură şi industrie. Comisia Europeană a recunoscut rolul industriei fertilizanţilor în asigurarea securităţii alimentare la nivel continental, dar a lăsat la latitudinea fiecărui stat membru să ia măsurile necesare. (...) Este un moment important pentru toate industriile din România care folosesc ca materie primă gazul metan. Facem toate eforturile pentru a readuce situaţia la normal, în ciuda faptului că suntem şi victimele unui context internaţional nefavorabil. Solicităm Guvernului şi Parlamentului României să acţioneze în concordanţă cu legislaţia europeană pentru a atenua problema gazelor şi a preţurilor ridicate la energie în timp util, astfel încât securitatea alimentară a României să nu fie compromisă în 2022”, se mai menţionează în comunicatul Azomureş.
Încă din octombrie 2021, la nivel mondial se vorbea despre lipsa globală de îngrășăminte cu azot, care ar putea duce la recolte foarte slabe și la lipsă de alimente în 2022. Au tras semnale de alarmă, la începutul lunii noiembrie, CF Industries – unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte cu azot din America de Nord – și SKW Piesteritz – cel mai mare producător german de azot.
Azomureș este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din România – 10% din consumul național –, dar se putea negocia cu statul român o formă de susținere a producției, mai ales în contextul crizei mondiale actuale, Azomureș fiind și furnizorul a 50% din îngrășămintele utilizate în agricultura din România.