Campania „Noi știm ce vrem, dar cine își asumă” este derulată de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Tineretului din România (CTR) și Consiliul Național al Elevilor (CNE). Cele 14 priorități majore au ca scop „expunerea măsurilor concrete ce trebuie implementate pentru a soluționa deficiențele identificate la nivelul sistemului de învățământ și sectorului de tineret și pentru a aduce îmbunătățiri și actualitate în acestea”.
ANOSR, CTR și CNE vor de la viitorii parlamentari, membri ai Guvernului și de la viitorul președinte al României să ia în considerare implementarea listei de propuneri venite din partea lor, explicând că acestea „surprind dezideratele elevilor, studenților și tinerilor în domeniul educațional și cel de tineret pentru următorii patru, respectiv cinci ani”.
Lista scurtă a celor 14 priorități majore începe cu finanțarea corespunzătoare a sistemului național de învățământ preuniversitar și superior și a sectorului de tineret. Elevii și studenții cer ca strategia statului „să încurajeze performanța și competitivitatea și să asigure dezvoltarea infrastructurii în raport cu nevoile beneficiarilor”.
Din punct de vedere legislativ, organizațiile cer respectarea prevederilor privind finanțarea sistemului național de învățământ cu cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat și creșterea finanțării alocate pentru cercetare - cel puțin 1% din PIB pentru fiecare domeniu de cercetare științifică.
Tinerii vor și o creștere a finanțării de bază a instituțiilor de învățământ superior de stat, astfel încât să acopere în mod real nevoile studenților din perspectiva fiecărei componente inclusă în aceasta. Până acum s-au făcut modificări în privința burselor, multe fiind preluate din propunerile ANOSR, dar cuantumul burselor studenților încă nu acoperă cheltuielile necesare la facultate, mai ales pentru cei care plătesc și chirie.
Alinierea la criteriile internaționale
Al doilea punct de pe lista priorităților este crearea unui sistem de învățământ superior echitabil, accesibil și incluziv. Tinerii vor ca acest sistem să le permită tuturor beneficiarilor direcți ai actului educațional „să dispună de mecanisme corespunzătoare de sprijin adaptate specific nevoilor acestora și în care măsurile sociale și reducerea abandonului universitar să reprezinte priorități-cheie pe agenda de dezvoltare”.
La punctul al treilea este cerută meritocrația în sistemul de învățământ superior: „Instituții de învățământ superior sigure, transparente, în care meritocrația, responsabilitatea publică, managementul universitar lipsit de ingerințe politice și toleranța zero față de orice abatere de la normele de etică reprezintă principii de bază în organizarea și funcționarea universităților”.
De asemenea, tinerii vor un proces educațional în care principiile fundamentale ale învățământului centrat pe student să devină prioritare în activitatea de predare-învățare și un mediu universitar în care studenții sunt tratați drept parteneri egali, fiind implicați în mod real în toate procesele decizionale, la toate nivelurile
Se dorește adaptarea sistemului universitar la exigențele din alte state, prin integrarea componentelor de internaționalizare, sustenabilitate și digitalizare în toate activitățile și procesele de administrare și funcționare a instituțiilor de învățământ superior din România. Elevii și studenții vor și o strategie de integrare a luptei ecologiste și o accelerare a digitalizării, dar și mecanisme pentru reducerea abandonului școlar.
Un alt punct pe lista priorităților se referă la programe de educație și formare dedicate părinților, cadrelor didactice și angajaților instituțiilor publice cu atribuții în domeniul protecției copilului, pentru a consolida relația școală-familie-comunitate și pentru a sprijini părinții în relaționarea cu elevii și cu școala. Iar o cerință specială se referă la eliminarea violenței din școli.
Tinerii își doresc și centrarea curriculumului din învățământul preuniversitar pe competențe, prin actualizarea planurilor-cadru, reforma examenului de bacalaureat și formarea cadrelor didactice în sensul desfășurării de activități de învățare, predare și evaluare destinate formării de competențe-cheie.
Implicarea directă în legiferare
Punctul X este cel mai important, pentru că elevii și studenții cer implicarea lor directă în toate procesele decizionale și consultative de la nivel național. Vor să existe un cadru de dialog constant cu factorii de decizie și să aibă mai multe drepturi, „în special în raport cu procesul electoral”.
Următoarele puncte sunt: „combaterea abuzurilor asupra tinerilor pe piața muncii, în special din punctul de vedere al remunerației inechitabile, și implementarea unor politici specifice de sprijin al tinerilor antreprenori, inclusiv prin programe de finanțare europeană; susținerea accesului tinerilor și organizațiilor de și pentru tineret în procesele decizionale privind sustenabilitatea și schimbările climatice, precum și educarea și formarea tinerilor cu privire la aceste aspecte; facilitarea accesului tinerilor la servicii de sănătate mintală și servicii medicale adaptate nevoilor acestora și dezvoltarea de politici de prevenție și tratament pentru sprijinirea tinerilor care suferă de adicții; susținerea unei reprezentări politice corespunzătoare a persoanelor aparținând minorităților, precum și protejarea drepturilor și facilitarea accesului acestor comunități la servicii sociale”.
Elevii și studenții propun și o serie de modificări ale actelor normative, precum art. 128 alin. (3) din Legea nr. 199/2023 pentru a extinde reducerea studenților încât aceștia să beneficieze de gratuitate la mijloacele de transport local în comun, transport intern auto și cu metroul. Sunt mai multe propuneri de majorare a finanțării pentru elevi și studenți, inclusiv pentru modificarea cadrului legislativ astfel încât universitățile să poată co-finanța înființarea start-up-urilor și a altor proiecte antreprenoriale realizate la inițiativa studenților universității respective.