Cu ocazia Zilei internaţionale a complimentelor, celebrată în fiecare an pe 1 martie, jurnaliştii de la cotidianul francez Le Figaro au publicat vineri un articol dedicat unui studiu care a analizat problematica atitudinilor binevoitoare de la locul de muncă. În Franţa, un manager din trei îşi sensibilizează echipele de subordonaţi în legătură cu acest aspect.
Complimentul are un loc de cinste la acest început de lună martie. El poate să îmbrace mai multe forme (mulţumiri, zâmbete, încurajări, aprobări şi chiar flatări), însă răspunde unui obiectiv unic: favorizarea bunăvoinţei în cadrul companiei.
Dacă astfel de complimente sunt sincere şi făcute cu regularitate, ele nu pot decât să consolideze coeziunea şi solidaritatea în rândul echipelor de angajaţi.
Această spirală pozitivă este impulsionată, în general, de un management binevoitor, care doreşte să fie mai puţin stresant şi paternalist decât a fost în trecut. De acum înainte, empatia, încrederea, transparenţa şi remarcile constructive sunt privilegiate.
Cifrele vorbesc de la sine şi demonstrează că practicarea complimentelor se înscrie într-o relaţie cu sens unic: ele provin în principal de la superiorii ierarhici şi se îndreaptă către colaboratori, nu invers.
Un studiu realizat de agenţia de recrutare MisterTemp' pe un eşantion de 3.500 de persoane în februarie 2019 dezvăluie că, într-adevăr, trei manageri din patru îşi complimentează echipele de subordonaţi. În schimb, 80% dintre salariaţi au declarat că nu îşi complimentează superiorii ierarhici.
Este oare vorba despre o lipsă de politeţe, timiditate sau teama de a nu fi considerat de colegi un "linguşitor de serviciu"? Misterul planează de mult timp asupra acestei chestiuni şi merita să fie analizat, afirmă jurnaliştii de la Le Figaro.
Studiul a subliniat, de altfel, că pentru mai mult de 50% dintre managerii francezi complimentarea echipelor de angajaţi reprezintă o chestiune "importantă". Un procent aproape identic de manageri declară că firmele lor dezvoltă o cultură a bunăvoinţei.
Pentru 40% dintre ei, acest demers constă în valorificarea colaboratorilor şi/sau a lucrurilor bune făcute de aceştia pentru companie. "În niciun caz nu este vorba despre o modalitate de a îi înjosi pe angajaţi prin infantilizarea lor, ci dimpotrivă, este vorba despre dorinţa de a valorifica munca lor", a precizat Alexandre Pham, copreşedinte al agenţiei de recrutare MisterTemp'.
"După ce am trăit în Statele Unite mai mulţi ani, m-am impregnat cu această cultură a complimentului, deoarece ea este bine instalată acolo, şi am constatat beneficiile sale asupra bunăstării angajaţilor", a adăugat el.
Bunăvoinţa la locul de muncă: o tendinţă benefică pentru moral, însă departe de a fi profund ancorată în Franţa
Este adevărat că aproape un sfert dintre manageri sunt convinşi că această practică duce la consolidarea spiritului de echipă, iar un manager din cinci consideră că ea are un impact pozitiv asupra moralului indivizilor. Altfel spus, complimentele par să reprezinte o soluţie pentru multe probleme.
În schimb, o cifră atrage atenţia în mod deosebit: deşi managerii francezi sunt conştienţi de beneficiile complimentului şi consideră că acesta este important, doar un lider de echipă din trei îşi sensibilizează angajaţii în privinţa importanţei pe care o are atitudinea binevoitoare la locul de muncă.
Încă o dată, acest paradox se dovedeşte enigmatic. Singura supoziţie ce poate fi formulată are legătură cu faptul că această practică nu a fost încă pe deplin ancorată în moravurile franceze.
Tendinţa se confirmă şi în rândul salariaţilor. Un alt studiu, realizat pe 400.000 de persoane, în februarie 2019, arată că 64,3% dintre complimentele făcute între colegi vizează mai ales aspectul personal, comparativ cu doar 35,7% din totalul complimentelor cu caracter profesional.
Salariaţii se alătură, de asemenea, opiniei managerilor în ceea ce priveşte impactul pozitiv pe care complimentul îl are asupra moralului: 65,5% dintre ei recunosc că "atenţiile verbale" ameliorează sentimentul de bunăstare la locul de muncă.
Peste trei sferturi dintre angajaţii francezi se declară încrezători în sinceritatea cuvintelor rostite de colegii lor. "Astfel, de ce nu s-ar face mai multe complimente în mediul profesional şi de ce nu s-ar proceda la fel cu superiorii ierarhici, care, la rândul lor, au şi ei foarte probabil nevoie să fie încurajaţi din când în când?", se întreabă jurnaliştii de la Le Figaro. AGERPRES