Într-un interviu acordat cotidianului „Dagens Nyheter”, lidera liberalilor suedezi a anunțat inițiativa lansării unei evaluări a valorilor imigranților, pentru a înțelege în ce măsură convingerile acestora sunt sau nu compatibile cu cele ale populației native. „A trăi în Suedia nu este un drept al omului!”, spune Mohamsson.
Guvernul suedez a solicitat organizației internaționale „World Values Survey” să compare atitudinile și valorile imigranților cu cele ale persoanelor născute în Suedia. Ministrul susține că integrarea nu poate funcționa eficient, atât timp cât se bazează doar pe intuiție.
„Prea mult timp, integrarea a fost ghidată de impresii vagi și estimări. Avem nevoie de fapte concrete, pentru a putea vorbi clar despre valorile suedeze și pentru a acționa în mod eficient”, afirmă ea.
Mohamsson subliniază că Suedia este, în multe privințe, „o țară extremă - în sens pozitiv”, cu o cultură radical diferită de cea a multor țări de origine ale imigranților, mai ales în ceea ce privește religia, egalitatea de gen și rolurile în familie.
„Pentru cei care vin aici, poate fi dificil să înțeleagă cum funcționează societatea noastră”, spune ea.
Rezultatele studiului ar putea duce la modificări în programele școlare, cursurile de limbă sau educația civică destinate imigranților.
Studiile anterioare arată că mulți nou-veniți ajung în Suedia cu opinii diferite în privința divorțului, relațiilor sexuale înainte de căsătorie, avortului sau homosexualității. Deși, în timp, aceste convingeri tind să se apropie de cele ale suedezilor, procesul este lent și, de regulă, durează circa zece ani.
„Zece ani înseamnă o generație întreagă de fete care nu pot alege pe cine să iubească sau de băieți care nu pot să-și recunoască orientarea. Este prea mult!”, este de părere Mohamsson.
Ministra suedeză insistă, totuși, că nu este vorba despre impunerea unui anumit mod de gândire: „Nu vrem să obligăm pe nimeni să-și schimbe părerile. Dar este esențial ca toată lumea să respecte valorile fundamentale ale Suediei. Ar fi ciudat să pretindem că unii pot fi exceptați de la aceste valori”, spune ea.
Abordare prea blândă?
Partide precum Democrații Suedezi - formațiune antiimigrație care susține actualul guvern - consideră însă această abordare mult prea blândă. Potrivit acestor formațiuni politice, Suedia a întârziat deja prea mult în gestionarea conflictelor culturale, iar studiile și schimbările treptate nu mai sunt suficiente.
Partidul Democrații Suedezi cere măsuri ferme, precum deportări și controale mai stricte pentru imigranții care refuză să adopte valorile occidentale.
Liderul formațiunii, Jimmie Åkesson, a anunțat recent că partidul va face din stoparea imigrației tema principală a campaniei pentru alegerile generale din 2026.
„Siguranța Suediei trebuie să fie prioritară, chiar și atunci când intră în conflict cu dreptul la azil”, scria Åkesson în luna mai.
Temerile legate de imigrație și eșecul integrării câștigă tot mai mult teren în Suedia, pe fondul unui val fără precedent de violențe comise de bande de imigranți.
Atacurile armate, exploziile și chiar atacurile cu grenade au atins un nivel-record, iar poliția raportează conflicte tot mai frecvente între grupări criminale rivale.
În marile orașe, anumite cartiere au ajuns să fie considerate „zone interzise” după lăsarea serii, unde localnicii evită să mai iasă din casă.
În acest climat tensionat, chiar și Partidul Moderat, aflat la guvernare, a început să susțină măsuri mai dure: intensificarea remigrării și creșterea pragului minim de venit pentru imigranții care vor să se stabilească în Suedia.
Presiunea vine în special din partea Democraților Suedezi - partid de extremă dreapta care sprijină guvernul -, dar și din nemulțumirea crescândă a populației față de criminalitate și eșecurile politicii de integrare.
Ministra Educației și Integrării, Simona Mohamsson, susține că partidul său - Liberalii - trebuie să arate că înțelege aceste preocupări.
„A trăi în Suedia nu este un drept al omului”, a repetat ea într-un interviu recent. „Nu vorbim aici despre opinii. Vorbim despre a identifica ce valori intră în conflict cu cele suedeze”.
Aceasta este una dintre primele sale apariții publice importante de când a preluat conducerea partidului și portofoliul de ministru.
Mohamsson, al cărei tată este palestinian și a cărei mamă este libaneză, recunoaște că, în trecut, a fost împotriva virajului spre dreapta al liberalilor, dar astăzi face parte dintr-un guvern sprijinit tocmai de forțele conservatoare antiimigrație.
Întrebată despre această schimbare, ea a declarat:
„Da, mi-am schimbat opinia față de momentul în care am intrat în politică, acum 15 ani. Când vorbim despre problemele din școli și despre integrare, cred că cea mai bună soluție este cooperarea politică pe care o avem acum”.
Chiar și așa, în pofida retoricii dure a actualului guvern, în 2023, Suedia a acordat cetățenie pentru aproximativ 60.000 de străini, cifră care alimentează dezbaterea privind eficiența măsurilor adoptate și capacitatea statului de a gestiona integrarea noilor veniți.