După mai multe luni de întârziere, Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) IFN SA a publicat declarațiile de avere și de interese ale fostului lider PDL Anca Boagiu, numită, în primăvara acestui an, de către ministrul Alexandru Nazare, în Consiliul de Administrație. Față de ultima declarație de avere, depusă în ianuarie 2017, la finalizarea mandatului de senator, Anca Boagiu este mult mai avută. Cu toate că unele dintre proprietățile menționate în 2021 figurează ca fiind cumpărate înainte de 2017, dar nu au fost declarate la momentul respectiv. Fostul europarlamentar a împrumutat, totodată, anul trecut, 200.000 de lei de la o persoană fizică, angajându-se să restituie banii până în anul 2025.
La relativ scurt timp după ce „Jurnalul” a atras atenția asupra faptului că Anca Boagiu nu și-a publicat declarația de avere de membru în CA al FNGCIMM SA, acest lucru în sfârșit s-a întâmplat. Interesant este că documentul apare ca fiind completat în 16 aprilie 2021 și înregistrat la data de 20 aprilie.
Ei, bine, surpriză. În declarația de avere depusă în 10 ianuarie 2017, la finalul mandatului de deputat. Anca Boagiu menționa că nu deține niciun teren în proprietate. În mod ciudat însă, aprilie 2021 arată că are în proprietate două terenuri intravilane, cumpărate în anul 2001 și 2004, dintre care primul, de 154 de metri pătrați, în sectorul 1, iar al doilea, de 14 metri pătrați, în Constanța, pe Faleza Nord. Apoi, Boagiu declară că, în 2018, a cumpărat un teren intravilan de 1.539 de metri pătrați, la Buftea, și un teren intravilan, de 700 metri pătrați, la Cheile Râșnoavei, județul Brașov.
La capitolul case, față de declarația din 2017, în care menționa o casă de locuit, construită în 2001, de 226 de metri pătrați, în București, și un apartament, din 2004, de 114,46 de metri pătrați, la Constanța, acum Anca Boagiu arată că mai deține un imobil, cumpărat chiar anul trecut. Este vorba despre o casă de vacanță, de 90 de metri pătrați, amplasată la Cheile Râșnoavei.
De asemenea, față de ianuarie 2017, când declara proprietatea unui autoturism Seat Leon, fabricat în 2008, acum Anca Boagiu declară încă o mașină, un BMW, același an de fabricație.
Minunea bijuteriilor și obiectelor de valoare
O altă informație contradictorie se regăsește la capitolul „bunuri de valoare”. În 2017, Anca Boagiu arăta că deținea bijuterii în valoare de 15.000 de euro. Astăzi, valoare bijuteriilor este declarată la 35.000 de euro. Atât în documentul din ianuarie 2017, cât și în cel din aprilie 2021, figurează tacâmuri, vaze, veselă și icoane (moștenite) în valoare de 7.000 de euro, respectiv obiecte de artă și de cult (de asemenea moștenite), în valoare de 20.000 de euro.
Însă în declarația de anul acesta, Anca Boagiu susține că a vândut, în 2020, un set de tacâmuri din argint, pe care a încasat 22.080 de lei, bijuterii, pe care a luat 17.760 de lei, și obiecte de artă, pentru care a primit suma de 20.160 de lei.
La capitolul active „financiare”, Anca Boagiu menționa, în 2017, un plan de investiții la NN de 57.600 de lei. În 2021, acest fond s-a redus la 53.078 de lei. Au apărut însă două conturi bancare în care fostul demnitar PDL economisește 51.200 de lei.
Anca Boagiu a reușit, în ultimii trei ani, să returneze două împrumuturi de 30.000 de euro, respectiv de 63.000 de lei către două persoane fizice. A rămas cu creditul de la Alpha Bank, în valoare de 288.660 de lei. A făcut, în schimb, anul trecut, un împrumut de 200.000 de lei, pe care l-a luat de la o persoană fizică și pe care trebuie să-l restituie până în anul 2025.
Președinte de asociație
În ultimul an fiscal. Anca Boagiu arată că a încasat ca director general al CCIIF suma de 38.400 de lei și, în calitate de membru al Consiliului de Administrație al FNGCIMM IFN SA suma de persoană fizică autorizată, 24.000 de lei din cedarea unor bunuri și 45.000 de lei din răscumpărarea unei polițe.
Conform declarației de interese, Anca Boagiu nu face parte din organele de conducere ale vreunui partid politic. Este, în schimb, președintele Asociației Puterea Dreptății, cu sediul în București, sectorul 2.
Numită în CA al FNGCIMM de fostul său „pupil”, actualul ministru Alexandru Nazare
Anca Boagiu a fost numită în Consiliul de Administrație al FNGCIMM IFN SA în primăvara acestui an, pentru un mandat provizoriu, care expiră în data de 17 iulie 2021, conform informațiilor prezentate chiar pe site-ul instituției. Boagiu a fost colegă în cadrul acestui Consiliu de Administrație cu alți foști demnitari de calibru. Spre exemplu, din același CA au făcut parte, până în 1 iunie, fostul ministru de Interne din Guvernul Ponta, Radu Stroe. De asemenea, tot aici, îl mai regăsim cu un mandat care expiră în 9 iunie, pe Ion Ariton, fostul ministru al Comunicațiilor, în Guvernul Boc-Udrea. La aceeași dată, expiră mandatul de membru în Consiliul de Administrație al Fondului pentru Ovidiu Ioan Silaghi, ex-ministru al Transporturilor în cadrul Guvernului condus de Călin Popescu Tăriceanu.
Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii este o companie guvernamentală, la care statul român este unic acționar, prin Ministerul Finanțelor Publice. Cel care face numirile în acest Consiliu de Administrație este exact ministrul Finanțelor, nimeni altul decât actualul liberal Alexandru Nazare, fost membru PD și PDL, ca și Anca Boagiu. Pe care a numit-o fosta sa șefă. Mai exact, Alexandru Nazare este considerat un „pupil” al Ancăi Boagiu. 12.062 de lei pe lună. A mai realizat, de asemenea, venituri de 10.000 de lei din activități de consultanță.