Anul 2019 a debutat furtunos, cu dispute aprinse, în relaţia dintre stat şi sistemul bancar. Ordonanţa de Urgenţă 114, adoptată la finele lui 2018, prin care se instituie aşa-numita “taxă pe lăcomie”, a pus paie pe foc. Cei din sfera guvernamentală acuză câştigurile mari ale bancherilor, care susţin însă că sunt doar exagerări, făcute cu scopul de a ascunde incompetenţa actului administrativ.
Noua ordonanţă, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2019, impune taxe pe activele financiare ale băncilor, aplicate în funcţie de nivelul indicelui de referinţă ROBOR. Una dintre intenţiile noului act normativ era, potrivit celor care au susţinut iniţiativa, aceea de a tempera elanul bancherilor, care operează cu diferenţe mari între dobânzile la depozite şi cele la credite, astfel că ar obţine profituri exagerate. Dar au apărut şi reacţiile împotriva acestei teze.
Dobânzile, reflexie a inflaţiei
Preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda, respinge total OUG 114, pe motiv că “profitabilitatea băncilor nu este legată şi nu are cum să fie legată” de dimensiunea ROBOR.
“Dacă vă uitaţi pe 10 ani în spate, întotdeauna când inflaţia creşte, ROBOR-ul creşte, iar când inflaţia scade, ROBOR-ul scade. Şi aşa şi trebuie să fie, pentru că dobânzile trebuie să reflecte inflaţia, iar apoi riscul din piaţă şi lichiditatea din piaţă. Deci nu înţeleg fundamentul economic al unei asemenea măsuri”, a explicat Guda, într-o conferinţă organizată de Asociaţia Română a Băncilor (ARB).
El consideră că în acest moment sectorul bancar este unul “care nu face altceva decât să îşi acopere pierderile”.
Capitalizare de 4 mld. euro
De aceeaşi părere este şi Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Acesta a subliniat că acţionarii băncilor “au adus o capitalizare de 4 miliarde de euro”, în timp ce “statul român nu a contribuit nici cu 1 euro la buna funcţionare a sistemului bancar”, în această situaţie aflându-se numai cinci state UE.
Oprescu crede că prin astfel de măsuri “nu numai că nu ajutăm, dar am reuşit să inhibăm dezvoltarea antreprenorială”.
“Încercăm să înţelegem care sunt nevoile administraţiei, nevoile Guvernului, nevoile societăţii, ca să putem să venim cu răspunsuri coerente, validate de economia de piaţă pe aceste nevoi”, a arătat oficialul ARB.
Credite mai uşor de plătit
Atunci când au anunţat “taxa pe lăcomie”, guvernanţii au spus că scopul lor nu este acela de încasa bani de la bănci, ci de a face mai uşoară viaţa celor care iau credite.
“Cu cât te lăcomeşti să ai acest ROBOR mai mare, cu atât taxa creşte”, a declarat în decembrie Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă. “Ce se va întâmpla sau ce urmărim să se întâmple ? Nu urmărim să luăm niciun ban de la bănci, sub nicio formă”, a adăugat acesta.
Vâlcov a menţionat că prin această măsură, Guvernul doreşte ca “ratele românilor să scadă cu aproximativ 10-15%, asta ar însemna un ROBOR de 1,5%”. Înainte de Anul Nou, indicele se situa la valori de peste 3%, iar în ianuarie a scăzut la niveluri în jur de 2,90%.
Investigaţie muşamalizată
Pe de altă parte, senatorul ALDE Daniel Zamfir, care a iniţiat mai multe acte normative în sprijinul clienţilor, spune că BNR “nu intervine decât după propria agendă”, iar “indicele ROBOR, după care se calculează ratele a milioane de români, este ridicat artificial”.
Considerând că valorile indicelui “sunt trucate, cu știința și implicarea BNR”, Zamfir afirmă că va prezenta la comisia de specialitate din Senat o investigație pornită de Consiliul Concurenței şi “mușamalizată de mulți ani”, care “a început în 2008, s-a terminat în 2011, însă s-a terminat fără o rezoluție”, astfel că “faptele nu au fost sancționate”.
“Voi demara audieri la Comisia economică a Senatului. Vor fi invitați să prezinte explicații guvernatorul BNR și alți factori implicați. Vreau să cer BNR ca de mâine să oprească acest mecanism prin care ROBOR este calculat astăzi, mecanism care umflă artificial ratele românilor”, a declarat Zamfir.
“A apărut mesajul că profitabilitatea băncilor este legată de dimensiunea ROBOR. Eu nu am găsit asta în nicio carte de economie, şi în nicio ţară din lumea aceasta, o asemenea taxă nu este legată de un indice de dobândă local” – Iancu Guda, preşedinte AAFBR.
„Nu mă consider lacom. Îmi place să am succes, dar e primitiv să definim succesul ca – a avea mulţi bani. Ştiu cazuri de oameni care au mulţi bani, dar nu sunt respectaţi” – Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank Romania
“Este exclus ca anumite bănci să plece din România. Haideţi să fim realişti, nu o să vedeţi niciodată vreun câine plecând de la măcelărie. Aşa este şi în sistemul bancar şi în energie şi în celelalte” – Darius Vâlcov, consilierul premierului
“De mulți ani de zile, românii plătesc ratele umflate la creditele în lei. Indicele ROBOR trebuie să se calculeze în funcție de tranzacțiile de pe piață, și nu în funcție de cotațiile care sunt aranjate între bănci” – Daniel Zamfir, senator