Sala din piatră cu arcade sprijinite de coloane situată în Ierusalim, venerată de creştini drept locul în care s-a desfăşurat Cina cea de Taină, a fost recreată digital de arheologi cu ajutorul tehnicilor de scanare cu laser şi a metodelor avansate de fotografiere, relatează joi Reuters.
Cenaclul, un loc popular printre pelerini, situat în apropierea Vechiului Oraş din Ierusalim, conţine suprafeţe vechi, uzate, iar iluminarea interioară este slabă, ceea ce împiedică studierea istoriei locului. Prin urmare, o echipă de specialişti din cadrul Autorităţii pentru Antichităţi din Israel şi de la instituţii de cercetare europene a utilizat tehnologia de scanare cu laser şi metode avansate de fotografiere pentru a crea modele tridimensionale, bogate în detalii, ale sălii construită în perioada cruciaţilor.
Proiectul scoate în evidenţă lucrările de artă obscure şi contribuie la descifrarea unor aspecte teologice din încăperea de la etajul al doilea, construită deasupra a ceea ce tradiţia evreiască susţine că este mormântul regelui David.
''Am reuşit să utilizăm această tehnologie în unul dintre cele mai sfinte locuri din Ierusalim, un eveniment revoluţionar", a declarat pentru Reuters Amit Re'em, arheolog al districtului Ierusalim din cadrul Autorităţii pentru Antichităţi din Israel, cu referire la proiectul care a început în 2016.
Re'em a menţionat reliefurile a ceea ce el a descris ca fiind simboluri ale "Agnus Dei", un miel care este o emblemă a lui Hristos, şi "Leul lui Iuda", prezente pe pietrele de temelie din tavanul boltit al sălii.
''Spune povestea acestei încăperi'', a spus Reem. ''Aceasta transmite mesajul din Sala Cinei, Hristos ca Mesia, ca învingător, ca victimă - iar leul este un simbol dinastiei davidice. Ele se combină în această încăpere'', a indicat specialistul.
Unii arheologi au pus la îndoială faptul că această încăpere este cu adevărat sala în care a avut loc Cina cea de Taină, ultima masă despre care Noul Testament spune că Iisus a împărţit-o cu apostolii înaintea de răstignirea Sa.
Ilya Berkovich, istoric la institutul de cercetare INZ al Academiei de Ştiinţe din Austria, care a colaborat la acest proiect, a declarat că reuşita deschide ''noi orizonturi incredibile", cu un potenţial enorm.
AGERPRES