Tentativa de secesiune a Cataloniei în 2017 a fost "o lovitură de stat" menită "să lichideze Constituţia spaniolă", a subliniat marţi Parchetul în concluziile sale în timpul procesului împotriva a 12 separatişti catalani, care se desfăşoară la Madrid, informează AFP.
"A fost o lovitură de stat" care avea drept scop "substituirea unei ordini juridice cu o alta prin mijloace ilegale", a susţinut procurorul Javier Zaragoza.
Doisprezece separatişti catalani se află pe banca acuzaţilor în acest proces istoric, care a început la 12 februarie şi care ar urma să se încheie miercurea viitoare, la 12 iunie. Ei sunt judecaţi pentru organizarea unui referendum pentru autodeterminare, interzis de justiţie, înainte de a proclama independenţa Cataloniei în octombrie 2017.
Pentru secesionişti, cei nouă acuzaţi aflaţi în detenţie provizorie sunt "prizonieri politici", versiune categoric respinsă de procuror de la începutul intervenţiei sale.
"Nu urmărim (în justiţie) opinii politice", a afirmat el, precizând că separatiştii sunt judecaţi pentru că "au încercat să lichideze Constituţia spaniolă din 1978" recurgând la "violenţă în momentul când aceasta era necesar".
Într-un document publicat săptămâna trecută, Parchetul a menţinut împotriva celor nouă acuzaţia de rebeliune, cea mai gravă, care implică "o răzvrătire violentă" şi a confirmat pedepsele cerute înainte de proces.
Principalul inculapt, fostul vicepreşedinte regional Oriol Junqueras, se confruntă cu cea mai grea pedepasă, 25 de ani de închisoare.
Împotriva celorlalţi 11 inculpaţi - fosta preşedintă a parlamentului catalan, mai mulţi 'miniştri' regionali şi responsabilii asociaţiilor separatiste ANC şi Omnium Cultural - sunt cerute pedepse mergând de la 7 la 11 ani de detenţie.
Nouă inculpaţi sunt judecaţi pentru rebeliune, agravată de delictul de deturnare de fonduri publice în cazul a şase dintre ei, şi se află în detenţie preventivă, unii de peste un an.
"Ei au comis un atac împotriva ordinii constituţionale, nu împotriva ordinii publice. Prin urmare aceasta nu este o revoltă", cap de acuzaţie care prevede pedepse mai puţin aspre, a insistat marţi Javier Zaragoza.
Faptele constitutive ale unei rebeliuni şi gradul de violenţă folosit constituie principalele puncte de divergenţă în acest proces. Avocaţii separatiştilor subliniază că aceştia nu au făcut niciodată uz de arme şi că doar poliţiştii au comis violenţe, în ziua când referendumul a fost interzis. Poliţiştii au lovit cu bastoanele şi au tras cu bile de cauciuc asupra unor militanţi, care s-au adunat în jurul birourilor de vot pentru a permite desfăşurarea scrutinului.
Însă, potrivit procurorului, violenţa provenea din "climatul insurecţional" creat de secesionişti pentru ca referendumul să aibă loc în pofida interzicerii lui, ceea ce a făcut ca Madridul să trimită întărire 6.000 de poliţişti, pentru a împiedica plebiscitul.
Audierile în acest proces istoric şi foarte sensibil politic trebuie să se termine cel mai târziu la 12 iunie. Verdictul este aşteptat în toamnă.
Această tentativă de secesiune a deschis cea mai gravă criză cu care se confruntă Spania de la moartea dictatorului Francisco Franco în 1975.