Mulți dintre cei care suferă un atac vascular cerebral rămân paralizați total sau parțial. Alții își pierd abilitatea de a vorbi. Cel mai nou tratament, spun specialiştii, ar fi terapia cu celule stem, care declanșează regenerarea rapidă a circuitelor cerebrale deteriorate în timpul unui accident vascular cerebral (AVC). O altă terapie pentru reabilitarea în cazul bolilor neurodegenerative pare, mai degrabă, desprinsă din filmele științifico-fantastice: platforme care utilizează tehnici de realitate virtuală pentru a-I ajuta pe pacienți să-și recapete funcțiile motorii sau să se readapteze la mediul înconjurător.
Traumatismele cranio-cerebrale (TCC), scleroza multiplă, neuropatiile, bolile Parkinson şi Alzeihmer, accidentul vascular cerebral sau bolile neurologice rare, afecţiuni care afectează milioane de oameni, anual, la nivel mondial, se află pe agenda Cursului European de e Neuroreabilitare-RoNeuro Brain Days, care se desfășoară, între 28 iunie și 5 iulie, la Eforie. În cadrul evenimentului, specialişti renumiţi din Europa, Asia şi Statele Unite au prezentat şi cele mai noi abordări în tratarea şi neurorecuperarea pacienţilor cu astfel de boli.
Una dintre acestea este terapia cu celule stem. Noul tratament nu este deocamdată disponibil în România, studiile pe pacienți fiind, încă, într-un stadiu incipient.
Totuși, terapia ar putea să fie revoluționară pentru pacienții care au suferit un AVC sau care se luptă cu scleroza multiplă, spun specialiștii. Potrivit acestora, introducerea de celule stem în organism (celule care funcționează ca un „kit” de reparare pentru țesutul neuronal – n.r.) au dus la regenerarea celulei nervoase. Pacienții și-au recăpătat capacitatea de a merge, de a vorbi și de a avea o viață normală.
Concret, noua terapie presupune un mic orificiu făcut în craniu, cu anestezie locală, injectarea de celule stem și o singură noapte de spitalizare. Efectele sunt prezente și la un an distanță de la administrare.
Interesant este că, în unele cazuri, tratamentul a fost administrat după trei ani de când pacientul suferise atacul cerebral, iar rezultatul a fost senzaţional. Spre exemplu, un pacient care depindea de scaunul cu rotile pentru a se deplasa, s-a apucat de jogging după acest tratament.
Pacient în realitatea virtuală
Recent, compania elvețiană MindMaze a dezvoltat MindMotion Go, o platformă de terapie care contribuie la reabilitarea pacienților cu deficiențe neurologice de severitate medie și ușoară. Platforma poate pot fi utilizată în casa pacientului. Folosind tehnologia de captare a mișcării bazată pe tehnologia Microsoft Kinect, MindMotion Go testează pacienții cu o gamă largă de activități transpuse în 3D care ar putea reface funcțiile motorii ale pacientului. Totuși, unii specialiști spun că tehnologiile actuale nu sunt tocmai viabile, pentru că pacientul trebuie să se readapteaze la viața reală, de zi cu zi. Neurologul german Völker Homberg consideră, însă, că toate terapiile pentru readaptarea de după o condiție neurologică deficitară intră în spectrul tratamentului.
„Există terapii inovative și integrative de reabilitare după un accident vascular cerebral. Cel mai nou este tratamentul celular. Dar toate trebuie luate în calcul și trebuie găsit, evident, mănunchiul de soluții care funcționează în cazul fiecărui pacient în parte. De pildă, în tratamentul de reabilitare după AVC al unor pacienți sunt incluse antidepresivele, o compensație restaurativă, care poate ajuta pacientul să-și recapete abilitățile cotidiene. Există, bunăoară, tehnologii foarte avansate care folosesc realitatea virtuală pentru recuperarea după un AVC, dar prefer oricând tratamentul în viața reală, pentru că deși o platformă de realitate virtuală poate readapta pacientul, de pildă, să-l reînvețe să spele vase tot mediul în care el se mișcă cu adevărat va fi cel mai propice recuperării”, a afirmat prof. dr. Völker Homberg, secretar general al World Federation of Neurorehabilitation (WFNR) și al European Federation of Neurorehabilitation Societies (EFNRS).
De asemenea, medicul Dafin Mureșanu, președintele Societății pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), crede că tehnologia modernă nu poate avea efecte care să readapteze pacientul la mediul său cotidian.
„Există două tendințe în neuroștiințe. Prima este una umanistă, antropocentrică, care are omul în centru. Adică în beneficiul omului. Ar mai fi și tendința tehnotronică, în care procesele mentale sunt replicate și inserate unor mașini, dar fără a mai ține cont de viața de zi cu zi a omului. Trebuie găsit un echilibru”, a declarat prof. Mureșanu.
Reabilitarea e scrisă-n gene
Reabilitarea după bolile neurodegenerative trebuie să fie croită special pentru fiecare pacient în parte, pentru că fiecare organism răspunde diferit în funcție de indicatorii genetici. „Cu cât există mai multă resursă biologică, cu atât mai norocos e pacientul. Totodată, atunci când se caută medicamentele perfecte, care vindecă – panaceul -, trebuie să înțelegem că nu medicamentul în sine te vindecă, ci interacțiunea substanței active din medicament cu mașinăria endogenă a creierului”, a afirmat prof. dr. Dafin Mureșanu.
Noua terapie celulară folosește celule stem, numite celule SB623, extrase din măduva osoasă a donatorilor şi apoi modificate pentru a le face potrivite pentru inserarea în creier.
„Strategia celulară nu înseamnă că se iau celule stem și se introduc în corp, iar acestea înlocuie celula bolnavă, ci aceste celule au mai degrabă un efect de
La Cursului European de e Neuroreabilitare-RoNeuro Brain Days participă neurologi din SUA, Rusia, UK, Israel, Germania, Italia, Austria, Suedia, Spania, Franţa, Republica Moldova şi România.