De peste un deceniu, UE s-a angajat să ajute tinerii să intre pe piața forței de muncă. Primul pas a fost lansarea, în 2012, a pachetului privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, urmat de recomandările Consiliului care îndemnau statele membre ale UE să ia măsuri decisive. După investiții masive de-a lungul unui deceniu, UE a reușit să ajungă la rate mai scăzute ale șomajului în rândul tinerilor. Totuși, în contextul deficitului structural de forță de muncă, al evoluției naturii competențelor cerute și al tranzițiilor mai lungi de la școală la muncă, este în continuare nevoie de un sprijin susținut. Situația absorbției tinerilor pe piața muncii face acum obiectul unui audit al Curții de Conturi Europene care va fi publicat în primăvară.
Miliarde de euro cheltuite
Responsabilitatea pentru politica de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor revine în primul rând guvernelor naționale, însă UE reprezintă un stâlp important de susținere, oferind orientări strategice prin programele naționale de reformă (înlocuite în prezent de planuri bugetar-structurale pe termen mediu) și prin semestrul european.
Miliarde de euro din fondurile politicii de coeziune, care includ Fondul social european (FSE), Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, REACT-EU (Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei) și, în prezent, Fondul social european Plus (FSE+), au fost direcționați către acest domeniu al integrării tinerilor pe piața muncii. În centrul abordării UE se află principiul integrării durabile pe piața forței de muncă. Conform acestui principiu, locurile de muncă create se mențin și după încheierea sprijinului financiar și tinerii angajați au competențele și capacitatea necesare pentru a face față cu brio în pozițiile respective. Un semn al succesului este, de pildă, când tinerii își păstrează locul de muncă și după 12 sau 18 luni.
Lansată în 2013, Garanția pentru tineret a fost cadrul central al politicii în acest domeniu. Majoritatea statelor membre și-au lansat schemele aferente în 2014, punând în aplicare acest program în mare parte prin intermediul ministerelor ocupării forței de muncă și al serviciilor publice din domeniu.
În 2020, Comisia a introdus pachetul de sprijin pentru angajarea tinerilor, consolidând Garanția pentru tineret și extinzând intervalul de vârstă acoperit – de la 15-24 de ani la 15-29 de ani. Se dorea astfel să fie reflectate parcursurile educaționale mai lungi, transformarea muncii și faptul că perturbările economice cauzate de pandemia de COVID-19 au făcut ca tot mai mulți tineri adulți să își piardă locurile de muncă stabile.
În perioada 2021-2027, FSE+ a devenit principalul instrument de finanțare, integrând fosta Inițiativă privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Statele membre cu rate peste medie ale categoriei tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) au obligația, în temeiul FSE+, să aloce cel puțin 12,5 % din resursele care le revin din acest fond pentru acțiuni și reforme de integrare pe piața muncii a tinerilor.
Progresele sunt inegale
În general, progresele înregistrate au fost inegale per ansamblul UE. Șomajul în UE în rândul tinerilor a scăzut de la 20 % în 2013 la sub 12 % în ultimii ani, dar rămâne în continuare cu 5-6 puncte procentuale mai mare decât rata globală a șomajului. La sfârșitul anului 2024, 4,5 milioane de tineri – adică 11,4 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani – erau șomeri. Persistă diferențe frapante: Spania (19,1 %) și Grecia (18,4 %) înregistrează ratele cele mai ridicate, la polul opus aflându-se Germania (5,5 %) și Cehia (5,8 %), cu cele mai scăzute.
Curtea de Conturi Europeană a analizat deja, cu ocazia unor audituri anterioare, eficacitatea sprijinului acordat prin FSE și prin Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. De asemenea, în cadrul unui alt audit, ea a observat că o parte semnificativă a resurselor REACT-EU fuseseră programate pentru domeniul ocupării forței de muncă. Acest nou audit, care va fi publicat în primăvară, acoperă perioada 2014-2020 a FSE/Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, măsurile REACT-EU finalizate până la sfârșitul anului 2023 și planificarea pentru FSE+, axându-se pe trei state membre: Italia, Spania și Germania. Auditul acoperă numai fondurile din domeniul coeziunii, nu și din Mecanismul de redresare și reziliență (MRR).
Auditorii vor evalua, pe lângă alte aspecte, dacă măsurile sprijinite de UE, cum ar fi stimulentele pentru recrutare, sunt direcționate cu succes către tinerii beneficiari și dacă ele conduc la locuri de muncă durabile.
20% dintre românii cu vârsta sub 30 de ani preferă să stea degeaba
Deși de-a lungul anilor și în România au fost derulate diverse scheme de finațare care să încurajezse intrarea tinerilor pe piața forței de muncă, rezultatele sunt departe de a fi mulțumitoare. Astăzi, România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la capitolul tineri NEET (Not in Employment, Education or Training): 19,4% dintre cei cu vârste între 15 și 29 de ani nu urmează nicio formă de educație și nu lucrează, arată datele Eurostat. De asemenea, la noi 14% dintre tinerii bărbați sunt NEET, dar procentul urcă la 25,2% în rândul tinerelor femei. Această diferență de 11% ne aduce printre țările cu cele mai mari inegalități de gen din Europa. Conform ultimului studiu Eurostat, publicat în august 2025, media europeană este de 11%, iar obiectivul UE este reducerea sub pragul de 9% până în 2030.