România are în continuare cea mai ridicată incidenţă şi mortalitate prin cancerul de col uterin la nivel european, o afecțiune cauzată în 99% dintre cazuri de infecția cu HPV (Human Papiloma Virus) - cea mai cunoscută dintre cele cu transmitere sexuală din lume. Însă extinderea gratuității vaccinării anti-HPV pentru tinerii cu vârste de până la 26 de ani, începând de la 1 octombrie 2025, „este o decizie de sănătate publică ce poate schimba statisticile”, spun medicii.
Potrivit Societății de Obstetrică Ginecologie din România (SOGR), extinderea gratuității pentru vaccinarea anti-HPV la persoanele de ambele sexe cu vârsta între 19 și 26 de ani poate proteja de infecția cu HPV aproximativ 1,5 milioane de tineri din țara noastră.
Un virus care poate provoca mai multe tipuri de cancer
Aproape orice persoană activă sexual poate intra pe parcursul vieții în contact cu virusul HPV, iar specialiștii subliniază că vaccinul este indicat pentru imunizarea activă împotriva mai multor afecțiuni cauzate de infecția cu HPV: veruci genitale, leziuni premaligne și mai multe tipuri de cancer.
„Extinderea gratuității vaccinării anti-HPV pentru tinerii între 19 și 26 de ani este o decizie de sănătate publică care poate schimba statisticile privind incidența cancerelor cauzate de infecția persistentă cu HPV în România. Vaccinul oferă protecție reală împotriva infecțiilor care stau la baza multor cazuri de cancer de col uterin, vulvar, vaginal, penian, anal, orofaringian. Trebuie să transformăm această oportunitate legislativă în acțiuni concrete: informare clară, acces la cabinete și sprijin pentru persoanele vulnerabile.
Este necesar ca profesioniștii din domeniul sănătății – medici de familie, medici ginecologi, infecționiști, medicii din cabinetele studențești – să propună vaccinarea anti-HPV la fiecare oportunitate de interacțiune cu tinerii eligibili, pentru a crește accesul și acoperirea vaccinală”, a declarat prof. dr. Elvira Brătilă, președinte SOGR, precizând că organizația profesională pe care o conduce va susține implementarea măsurii la nivel național.
Vaccinarea reduce riscul de reinfecție sau de progresie a infecțiilor existente
Potrivit medicilor, vaccinarea împotriva HPV a demonstrat eficacitate atât când este administrată adolescenților, cât şi atunci când este administrată adulţilor.
Printre beneficiile imunizării la tinerii adulți, se regăsesc următoarele:
• „protecția se menține chiar și la persoanele care au avut deja contact sexual;
• chiar dacă o persoană a fost expusă la unul sau mai multe tipuri de HPV, vaccinarea poate preveni infecțiile cu celelalte tipuri incluse în vaccin și poate reduce riscul de reinfecție sau de progresie a unor infecții existente;
• tinerii adulți pot forma relații cu parteneri noi, iar vaccinarea înainte sau în timpul perioadei active din punct de vedere sexual limitează transmiterea în comunitate și oferă protecție indirectă (efect de turmă) pentru parteneri;
• prevenția primară prin vaccinare este mult mai eficientă, mai sigură și mai rentabilă decât tratarea leziunilor precanceroase sau a cancerului”.
„Infecția cu HPV poate apărea la orice vârstă, iar consecințele unei infecții persistente pot include cancere și alte afecțiuni serioase. Vaccinarea oferă o protecție importantă împotriva acestor riscuri, reducând semnificativ probabilitatea apariției bolilor cauzate de HPV. Chiar și în cazul persoanelor care au avut deja contact sexual, imunizarea rămâne eficientă, contribuind la prevenirea infecțiilor noi”, explică dr. Brătilă.
Care este situația vaccinării la nivel național
Cu toate că România a înregistrat progrese în ultimii ani, continuăm să avem o acoperire vaccinală mult sub obiectivul de 90% stabilit de Organizația Mondială a Sănătății: acoperirea medie pentru femeile eligibile este de 12,5%, la nivel național, conform raportului INSP pentru perioada 01.01.2020 - 31.12.2024.
Mai mult, datele pe județe arată variații importante: Capitala, împreună cu județele Cluj și Ilfov, înregistrează cele mai ridicate rate de vaccinare (București – acoperire medie 28,5%), în timp ce multe alte județe rămân cu mult chiar și sub media națională.
În perioada 2020-2024, 224.260 de persoane au primit cel puțin o doză de vaccin HPV, iar statisticile arată că măsura de a compensa vaccinul, introdusă la finalul anului 2023, a accelerat vaccinarea (peste 95.000 de persoane și-au început schema de imunizare după această dată).
Un studiu realizat în 2024 de U-Report România la care au participat câteva sute de respondenți arată că, deși majoritatea adolescenților și tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani sunt conștienți de existența HPV și a vaccinului asociat (60% dintre respondenți), accesibilitatea și informarea corectă rămân provocări majore. Adolescenții și tinerii sunt dispuși să se vaccineze (50% dintre respondenți) dacă primesc informațiile și sprijinul necesare.
200 de tulpini diferite
HPV reprezintă o familie de virusuri foarte comună, cu peste 200 de tulpini identificate. Însă, dintre acestea, aproximativ 40 de tipuri infectează zona genitală și sunt transmise prin contact sexual, inclusiv contact piele-pe-piele.
Infecția apare prin contact sexual direct (vaginal, anal, oral), contact piele-pe-piele în zona genitală și, mult mai rar, prin transmitere de la mamă la nou-născut.
Majoritatea infecțiilor HPV sunt asimptomatice și tranzitorii – sistemul imunitar reușind să le elimine în 1-2 ani, însă anumite tulpini cu risc înalt (16, 18, 31, 33, 45, 52, 58) pot persista și pot duce la modificări celulare precanceroase, iar în timp, la cancer.
HPV poate cauza multiple tipuri de cancer, atât la femei, cât și la bărbați:
• Cancerul de col uterin (99% cauzat de HPV) - cel mai frecvent
• Cancerul vulvar (70% cauzat de HPV)
• Cancerul vaginal (75% cauzat de HPV)
• Cancerul anal (95% cauzat de HPV) - la ambele sexe
• Cancerul penian (60% cauzat de HPV)
• Cancerele orofaringiene (gât, baza limbii, amigdale) - aproximativ 70% cauzate de HPV.
Medicii avertizează, de asemenea, că incidența infectărilor cu HPV este în creștere la ambele sexe.
În prezent, România înregistrează cea mai mare incidență și cea mai mare rată a mortalității din UE, din cauza cancerului de col uterin. Incidența este de 2,5 ori mai mare decât media UE, iar rata mortalității de peste 4 ori mai mare. În fiecare an, aproape 3.400 de femei din România primesc diagnosticul de cancer de col uterin și 1.805 femei își pierd viața din cauza acestei maladii.
Statistic, 8 din 10 persoane active sexual se vor infecta cel puțin o dată cu HPV de-a lungul vieții, însă, în circa 90% dintre cazuri, infecția cu acest virus se vindecă de la sine.