Sărăcia este principalul factor care determină atât abandonul școlar, cât și refuzul absolvenților de a mai susține examenele finale. Pandemia a înrăutățit situația, în ultimiii doi ani, pentru că elevii care au acces foarte greu la educație și nu au posibilitatea să plătească pregătire în particular au fost cei mai afectați. Majoritatea acestor elevi din grupuri defavorizate nu continuă studiile, după absolvirea liceului, deci nu au neapărat nevoie de bacalaureat, la angajare. Cei mai mulți caută un loc de muncă, în țară sau în străinătate, unde pot primi, ca muncitori necalificați, aceleași salarii ca și cei care au bacalaureatul.
Situația tragică din acest an, când avem cel mai mic număr de absolvenți înscriși la Bacalaureat de după revoluție, are la bază mai mulți factori. Populația tânără e în continuă scădere, de la an la an, dar scade și interesul tinerilor pentru studii. În condițiile în care un absolvent de liceu care are Bacalaureatul poate câștiga la fel sau mai puțin decât un muncitor necalificat, iar un absolvent de studii superioare câștigă un salariu cu 200-300 de lei peste minimum pe economie, iar un salahor din construcții nu se angajează cu mai puțin de 3.000 de lei pe lună, populația săracă a României preferă din ce în ce mai mult să renunțe la studiile liceale. Unii termină liceul și nu mai dau Bacalaureatul, considerând că nu-i ajută cu nimic. Foarte mulți au plecat deja în străinătate, unde și-au găsit locuri de muncă, iar alții s-au angajat în România, mai ales în sectorul HoReCa, unde patronii de baruri și restaurante au mare nevoie de personal, chiar și necalificat. În plus, există calificări care se pot face la locul de muncă sau pe baza unor cursuri de scurtă durată, fără să fie nevoie de Bacalaureat.
Cele mai afectate sunt universitățile
În acest an vor susţine BAC-ul puțin peste 126.000 de absolvenți de liceu, aproape jumătate din numărul celor care au dat examenele în anul 2008 (225.000). Peste 40.000 de absolvenți care au terminat liceul anul acesta - adică peste 26% din totalul de 151.906 - nu s-au înscris la examenul de Bacalaureat 2022, sesiunea iunie-iulie, potrivit datelor oferite de Ministerul Educaţiei.
Mulți dintre cei care nu s-au înscris la bacalaureat nu s-au putut pregăti pentru a susține examenele, neavând nici bani de meditații, nici cursuri cu prezență fizică la liceu, în ultimii doi ani. Anul trecut au dat examenele finale puțin peste 133.000 de absolvenți, tot foarte puțini, iar scăderile s-au înregistrat în fiecare an. Cel mai mult sunt afectate universitățile din România, nu piața forței de muncă, pentru că mulți dintre cei care reușesc să ia Bacalaureatul nu se înscriu apoi la o facultate din țară.
În prima zi a anului universitar 2021-2022, 401.902 studenți începeau facultatea, în ciclul de licență, din care 347.055 la stat și 54.847 la universități particulare. A fost un record negativ al ultimului deceniu, din aceleași cauze multiple.
În anul anterior au fost înscriși 401.902 studenți. Una dintre cauzele scăderii numărului de studenți români este scăderea ratei de promovare a Bacalaureatului. Au fost 107.201 absolvenți de liceu promovați în ambele sesiuni din anul 2020 și 99.122 de absolvenți promovați în ambele sesiuni în 2021.
Diminuarea populației școlare
Scăderea numărului de absolvenți de liceu și de Bacalaureat, dar și de candidați la o facultate din România este și rezultatul diminuării populației școlare. Din totalul absolvenților de Bacalaureat, aproape 10.000 nu vor să urmeze cursuri universitare, iar 3.500-4.000 (din 8.000-8.500 până în 2020) aleg instituții de învățământ superior din alte țări, conform statisticilor făcute în fiecare an. Scăderea numărului de absolvenți de liceu, de la peste 300.000 în anii ’90, până la puțin peste 90.000 în ultimii ani, le-a creat probleme grave unora dintre universități. În plus, locurilor plătite de la bugetul statului (62.000 pentru învăţământ superior civil şi 1.729 de locuri pentru învăţământ superior militar) li se adaugă peste 30.000 de locuri cu taxă, în instituțiile de stat, și alte 30.000 la universitățile private.
În ultimii ani, instituțiile de învățământ superior s-au confruntat cu un deficit de peste 30.000 de candidați. Conform estimărilor INS, populația de 18 ani era, anul trecut, de numai 201.656 de persoane, cea mai redusă din ultimii cinci ani. Cifrele sunt luate în calcul și de Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS), pentru stabilirea numărului de locuri bugetate în învățământul public universitar.
Muncitori pentru alte țări
Programele de reducere a abandonului școlar de până acum par ineficiente, iar tinerii români merg în număr tot mai mare la muncă în străinătate, ca muncitori necalificați, a constatat sociologul Marius Pieleanu, încă de anul trecut. Dincolo de cadrul festiv în care se vorbește întotdeauna despre programul „România Educată”, situația reală arată că tinerele generații merg din rău în mai rău, arăta specialistul. Pieleanu comenta situația actuală a educației din țara noastră, descriind „două Românii” și cum vom da din ce în ce mai multă forță de muncă necalificată „la export”, din cauza acestor scăderi anuale a numărului popuației tinere, a numărului de absolvenți de liceu, de elevi înscriși la Bacalaureat etc. Conform lui Pieleanu, situația analfabetismului structural și funcțional din România este la fel de gravă decât în 1940. Conform statisticilor corelate de sociolog, 25% dintre copiii cu vârste de până la 15 ani, din mediul rural, fie nu au fost înscriși niciodată la școală, fie au abandonat deja educația. Această situație conduce la un dezastru socio-economic, pentru că aceste generații vor da viitorii asistați social și viitorii muncitori necalificați care vor merge la muncă în străinătate, pe bani puțini.
„În anul școlar 2019-2020, unul din patru elevi din mediul rural, adică un total de 25%, nu s-a înscris în învățământul obligatoriu sau mulți dintre ei, dacă au făcut-o, au abandonat. Aceștia apar în limbajul curent ca analfabeți structurali - mai popular spus, nu știu să citească și să socotească. 36% dintre candidații de clasa a VIII-a înscriși la Evaluarea Națională nu au luat medie de promovare, înainte de contestație. Aceștia sunt numiți analfabeți funcțional, în limbajul curent. Nu mi se pare întru totul inadecvat să adun aceste două cifre, pe care le consider a fi similare prin consecințe, pentru cerințele actuale și mai ales pentru cele viitoare ale unei vieți decente în societatea în care trăim”, comentează sociologul Marius Pieleanu, care atrage atenția asupra faptului că ne putem compara cu situația din perioada interbelică. Sociologul mai spune că programul „România Educată” nu are absolut nicio soluție pentru această gravă problemă. În plus, niciun program social din ultimii 30 de ani nu a ținut cont de creșterea gradului de analfabetism și nu a venit cu soluții pentru reducerea acestui fenomen, mai spune sociologul.
Calendarul Bacalaureatului 2022
Bacalaureatul 2022 a început pe 6 iunie, cu evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, apoi evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, evaluarea competențelor digitale și evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională. Probele scrise încep pe data de 20 iunie 2022 și se încheie pe 23 iunie 2022. Absolvenții de liceu vor afla primele rezultate ale examenului de Bacalaureat 2022, sesiunea de vară, pe data de 27 iunie 2022.
20 iunie 2022: Limba și literatura română — proba E.a) — proba scrisă
21 iunie 2022: Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — proba scrisă
22 iunie 2022: Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — proba scrisă
23 iunie 2022: Limba și literatura maternă — proba E.b) — proba scrisă
27 iunie 2022: Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12:00 – 18:00
28 – 30 iunie 2022: Rezolvarea contestațiilor
1 iulie 2022: Afișarea rezultatelor finale