Cine este cel mai avut primar de municipiu din România, din punctul de vedere al terenurilor şi imobilelor pe care le are în posesie? Dar cel mai bogat, din aceeaşi perspectivă, preşedinte sau fost preşedinte de stat? “Jurnalul” a studiat, prin sondaj, decaraţiile de avere întocmite şi depuse de principalii edili ai celor mai importante localităţi, precum şi cele depuse de actualii şi foştii şefi ai celor două camere ale Parlamentului, din ultimele două legislaturi. Sondajul a dat rezultate cu adevărat spectaculoase. Cel mai bogat preşedinte şi fost primar de municipiu rămâne Klaus Werner Iohannis, actualul şef al statului, cu cinci case din cele şase, achiziţionate, conform propriilor declaraţii, “din meditaţii”. Asta, în timp ce actualul primar al Sibiului, Aristid Cora Fodor, nu are în proprietate niciun imobil (teren, casă sau apartament). Iohannis este urmat de edilul Clujului, Emil Boc, care deţine în proprietate trei case şi nouă terenuri. Dintre şefii Parlamentului, la capitolul imobiliar, cel mai bine plasat este preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care este posesorul a şapte imobile şi a două terenuri.
Plecând de la succesul răsunător în privinţa achiziţilor imobiliare făcute de fostul primar al municipiului Sibiu, actualul preşedinte al României, Klaus Werner Iohannis, am luat, prin sondaj, situaţiile imobiliare în care se găsesc edilii celor mai importante localităţi din România: Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Iaşi, Braşov şi, evident, Sibiu, care este condus, în acest moment, de succesoarea lui Iohannis, doamna primar Aristid Cora Fodor.
Nu mică ne-a fost mirarea când am descoperit că, potrivit ultimei declaraţii de interese depuse pe pagina de internet a instituţiei, actualul primar al Municipiului Sibiu nu deţine în proprietate niciun imobil, fie că este vorba despre apartament, casă de locuit, casă de vacanţă sau vreo construcţie cu altă destinaţie. În schimb, Aristid Cora Fodor deţine în proprietate 646 metri pătraţi de teren intravilan, moşteniţi în anul 2010, la Mediaş.
Proprietari de case şi terenuri
Topul imobiliar al edililor sondaţi arată, însă, în felul următor. La capitolul imobile deţinute în proprietate, primarul Municipiului Cluj-Napoca, fostul premier al lui Traian Băsescu, Emil Boc, este fruntaş. Acesta deţine trei imobile, compuse din două apartamente, în suprafaţă de 63,36 metri pătraţi şi 52,68 metri pătraţi, cumpărate în anii 1995 şi 2015, la care se adaugă o casă plus o cabană, moştenite în anul 2013. Emil Boc a mai moştenit, însă, în 2013, importante suprafeţe de teren, toate amplasate în localitatea Răchiţele. Este vorba despre două terenuri intravilane, de 7.169 mp, respectiv 4.465 mp, patru terenuri forestiere, în suprafeţe de 16.666 mp, 8.333 mp, 5.866 mp şi un hectar, la care se adaugă trei terenuri “fâneaţă”, cu suprafeţele de 5.696 mp, 8.639 mp şi 4.500 mp.
Cu doar două imobile, actualul edil al Municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, trece pe poziţia a doua în acest top imobiliar. Făgădău deţine, la Constanţa, două apartamente, din care unul achiziţionat în 2016, iar al doilea, moştenit în 2013, în suprafaţă de 64,91 mp, respectiv de 61,99 mp. Făgădău a mai moştenit, tot în 2013, la Constanţa, un teren intravilan în suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi.
Primarul Municipiului Timişoara, Nicolae Robu, are în proprietate, de asemenea, două imobile. Este vorba despre două apartamente situate în Timişoara, unul în suprafaţă de 94 metri pătraţi, cumpărat în anul 1991, şi al doilea, de 85 metri pătraţi, cumpărat în anul 2004. Familia Robu a mai deţinut un teren intravilan, în suprafaţă de 1.041 metri pătraţi, pe care edilul, în declaraţia sa de avere, susţine că l-a donat copiilor săi.
Gheorghe Falcă, primarul Aradului, deţine şi el două imobile. O casă, obţinută printr-un schimb de imobile, în anul 2005, în suprafaţă de 169 metri pătraţi, cu teren de 234 metri pătraţi, şi un apartament, în suprafaţă de 206,5 metri pătraţi, achiziţionat în baza Legii nr. 112/2005 (imobil naţionalizat). Falcă nu are alte terenuri în poprietate.
Edilul Municipiului Iaşi, Mihai Chirica, are, de asemenea, în proprietate, două terenuri extravilane, cumpărate în anii 2004 şi 2008, cu suprafeţe de 1.400 mp, respectiv 4.200 mp. Primarul mai deţine două apartamente, unul de 70 mp, cumpărat personal, în 2011, la care se adaugă un al doilea, în suprafaţă de 72 mp, achiziţionat de soţie.
Topul primarilor deţinători de case, din lotul studiat, se încheie cu primarul Municipiului Braşov, George Scripcaru, care are în proprietate o casă, în suprafaţă de 350 mp, cumpărată în anul 2006, la care se adaugă un teren intravilan în suprafaţă de 1.075,18 mp.
Edili fără locuinţe în proprietate
Există, însă, şi primari de municipii care nu au nicio locuinţă în proprietate. Aşa cum precizam mai sus, un exemplu în acest sens îl reprezintă actualul edil al Sibiului, a cărui situaţie imobiliară intră în totală discrepanţă cu cea a predecesorului său. Însă, nici primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, nu deţine vreo casă sau vreun apartament. Singurul imobil care figurează în declaraţia de avere a primarului Bucureştiului este casa de 240 mp, cumpărată de actualul soţ al Gabrielei Firea, primarul din Voluntari, Florentin Pandele. Tot Pandele mai deţine trei terenuri intravilane şi unul extravilan. Gabriela Firea are în poprietate, însă, două suprafeţe de teren catalogat fâneaţă, obţinute prin cumpărare şi succesiune, în perioada 2005-2010.
Am descoperit, de asemenea, un primar de localitate importantă care nu deţine absolut nicio proprietate. Este vorba despre edilul Municipiului Craiova, Mihail Genoiu, care, la rubricile terenuri şi proprietăţi imobiliare din declaraţiile sale de avere, a tras linii.
Dragnea “i-a luat faţa” lui Iohannis la chiriile încasate
Cel mai spectaculos amănunt care a reieşit din micul nostru sondaj legat de situaţia imobiliară a politicienilor importanţi din România este cel al topului veniturilor realizate din închirierea imobilelor.
Pe primul loc se situează preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care, potrivit ultimei declaraţii de avere depuse pe site-ul Camerei Deputaţilor, a încasat, în avans, pentru anul 2016 şi următorul, venituri din închirierea unui spaţiu comercial amplasat în Turnu Măgurele în sumă totală de 220.000 de lei. Însă, cum se ştie deja, la sfârşitul anului trecut, Direcţia Naţională Anticorupţie a instituit asupra proprietăţilor imobiliare şi a conturilor bancare ale lui Dragnea sechestru asigurător în dosarul Tel Drum.
Preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, pe vremea când deţinea, pe lângă cele cinci case de la Sibiu, şi o a şasea, declara venituri din chirii obţinute de 139.970 de lei anual, sumă împărţită la doi, jumătate pe numele său, jumătate pe numele soţiei sale, Carmen Iohannis. După ce a pierdut, definitiv, în instanţă, cea de-a şasea casă, ca urmare a modului nelegal în care a intrat în posesia ei, familia prezidenţială a declarat, anul trecut, venituri din chirii de doar 38.034 lei.
Următorul pe lista politicienilor care au obţinut venituri din închirierea imobilelor pe care le au în proprietate este primarul Aradului, Gheorghe Falcă. Acesta susţine că soţia sa încasează anual, din închirierea unui apartament, suma de 57.433 de lei.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, încasează, la rândul său, venituri din închirierea unui apartament din Bucureşti, suma de 38.400 de lei. Şi edilul Timişoarei, Nicolae Robu, admite că a încasat, prin intermediul soţiei sale, în ultimul an fiscal, 7.111 lei din închirierea unui apartament.
Preşedinţi cu intuiţie în afaceri. Klaus, “tare” în case, Băsescu, în agricultură
Dintre ultimii trei preşedinţi pe care i-a avut România, actualul şef al statului este cel mai avut, din punct de vedere imobiliar. Până acum doi ani, Klaus Iohannis, împreună cu soţia sa, Carmen, deţinea nu mai puţin de şase imobile, la Sibiu. Într-un interviu din campania electorală prezidenţială, de la sfârşitul anului 2014, Iohannis preciza că a achiziţionat aceste case cu ajutorul veniturilor obţinute din meditaţii. Curtea de Apel Piteşti a decis, însă, că una dintre aceste case trebuie să reintre în proprietatea statului, deoarece a fost obţinută prin acte nelegale. După ce a pierdut proprietatea asupra apartamentului în suprafaţă de 166 metri pătraţi, pe care Iohannis susţine că l-a cumpărat în anul 1994, familia actualului preşedinte mai deţine doar cinci. Este vorba despre un apartament, de 84,60 metri păraţi, cumpărat în 1997, de un apartament de 235 metri pătraţi, cumpărat în 2001, şi de trei case, în suprafeţe de 377 mp, 64 mp şi 76 mp, cumpărate în 1992, respectiv 2007. La terminarea mandatului de preşedinte, Klaus Iohannis va beneficia, din partea statului, de o locuinţă de protocol.
Tot aşa cum a beneficiat şi Traian Băsescu, acesta din urmă primind şi un birou din partea RA-APPS. De altfel, Băsescu este mult mai puţin eficient decât Klaus Iohannis la capitolul imobile, el deţinând în proprietate doar un apartament şi un garaj, în Bucureşti. Însă, prin intermediul fiicei sale, Băsescu deţine o moşie de câteva sute de hectare de teren arabil, în localitatea Nana.
Despre ultimul preşedinte social-democrat al României, Ion Iliescu, se ştie că deţine, încă din anii 90, un apartament situat la parterul unei vile din cartierul Cotroceni.
Tăriceanu are în proprietate cele mai multe locuinţe
Nu îi puteam omite, din acest top imobiliar, şi pe actualii şi foştii conducători ai Parlamentului României - Camera Deputaţilor şi Senatul.
La Senat, actualul preşedinte al instituţiei, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, este cel mai avut. Acesta deţine, potrivit declaraţiei de avere, două terenuri în Snagov, în suprafaţă de 1.700 mp, respectiv 2.409 mp, cumpărate în anii 2002 şi 2013. Tăriceanu mai deţine, la Bucureşti, trei apartamente, de 120 mp, 115,8 mp şi 101,6 mp, un altul la Năvodari, în suprafaţă de 136,91 mp, la care se adaugă două apartamente moştenite, în 2017, de la mama sa, în suprafaţă de 109,41 mp, respectiv 119 mp. Şeful Senatului mai deţine, de asemenea, la Snagov, o casă construită în anul 2002, în suprafaţă de 455 metri pătraţi.
Fostul şef al Senatului, Vasile Blaga, deţinea, conform declaraţiei de avere de la sfârşitul legislaturii trecute, două terenuri intravilane în Bihor, în suprafaţă de 3,034 hectare şi 6.257 metri pătraţi, precum şi trei case. Una la Oradea, de 346 metri pătraţi, una la Bihor, de 202 metri pătraţi, şi alta la Mamaia, de 148,87 metri pătraţi. Blaga mai preciza şi proprietatea unei case, de 209,1 metri pătraţi, pe care o deţine, începând cu anul 2007, în Bucureşti.
Crin Antonescu, fost preşedinte al Senatului, figura, la sfârşitul anului 2007, cu un teren în localitatea Drajna, judeţul Prahova, în suprafaţă de 3.042 mp, precum şi cu o casă de 205 metri pătraţi şi un apartament de 96 metri pătraţi, în Bucureşi, la care se adaugă un loc de parcare de 31 mp. Familia Antonescu mai deţine, la Drajna, o casă de 84 metri pătraţi.
La Camera Deputaţilor, actualul preşedinte, Liviu Dragnea, are o avere confiscată de DNA, constând într-un teren intravilan, în suprafaţă de 2.913 mp, un apartament de 80,07 mp şi un spaţiu comercial de 1.527,59 mp, toate situate în Turnu Măgurele.
Predecesorul său, Valeriu Zgonea, deţinea, la sfârşitul anului 2016, un teren în Vălenii de Munte, moştenit de soţia sa, în anul 2014, în suprafaţă de 1.665 mp, la care se adaugă o casă de 76,75 mp şi un apartament în Bucureşti, cumpărat în anul 2013, în suprafaţă de 74,71 mp.
Fosta şefă a deputaţilor, de pe vremea PDL, Roberta Anastase, are şi ea în proprietate un teren de 502 mp, în Valea Doftanei, şi altul de 1001,82 mp, cumpărat în 2013, în Mogoşoaia. La capitolul imobile, Anastase mai deţine o casă de vacanţă la Valea Doftanei, în suprafaţă de 156 mp, o construcţie la Mogoşoaia, primită donaţie de la părinţi, şi, prin intermediul soţului, un apartament de 62,88 mp în Capitală.
La Sibiu se regăseşte o situaţie cu adevărat interesantă. În timp ce fostul primar, Klaus Iohannis, a reuşit să obţină proprietatea a nu mai puţin de şase case şi apartamente, actualul edil al urbei nu deţine niciun imobil
Preşedintele României este al doilea politician de vârf, în ceea ce priveşte numărul caselor deţinute. Iohannis are doar cinci, în timp ce şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, deţine şapte. Iar chiria încasată de Iohannis este mai mică decât cea primită de Dragnea pentru un spaţiu comercial din Turnu Măgurele.