Noile prevederi se regăsesc într-un proiect de Hotărâre de Guvern pregătit de Ministerul Dezvoltării. Astfel, tarifele de acces în zonele cu emisii scăzute vor fi diferențiate în funcție de fiecare clasă de vehicul și de tip de combustibil. Vor fi excluse de la aceste prevederi mașinile aparținând sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și vehiculele aferente serviciilor publice de intervenție.Proiectul de hotărâre privind metodologia de elaborare a regulilor de acces, a modului de aplicare a tarifelor, precum și a excepțiilor aferente zonelor cu nivel scăzut de emisii (ZNSE) vine în completarea Legii nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă. ZNSE nu se vor putea institui pe zone ce cuprind drumuri naționale, drumuri județene sau variante ocolitoare ale localităților. Taxele și excepțiile aferente zonelor cu emisii scăzute se stabilesc de către autoritățile administrației publice locale prin regulamentul de acces în aceste zone. De la aceste prevederi vor fi însă excluse vehiculele aparținând sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și vehiculele aferente serviciilor publice de intervenție. La nivel național se va institui Registrul ZNSE care va fi ținut de Ministerul Dezvoltării.
Normele vin și cu sancțiuni
Conform normelor metodologice pregătite, va constitui contravenție și se va sancționa cu amendă de 300 lei circulația pe drumurile publice din interiorul ZNSE a vehiculelor care nu respectă prevederile regulamentului local de acces în ZNSE. Sancționarea va fi atributul atât al Poliției Rutiere, cât și al Poliției Locale. În primul an de la înființarea ZNSE, nu se vor aplica tarife pentru intrarea sau tranzitarea acestor zone, iar autoritățile vor avea campanii de informare a publicului și de promovare a ZNSE.
Instituirea ZNSE și regulamentul local de acces în zonele cu emisii scăzute se aprobă prin hotărâre a consiliului local, respectiv hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, după caz. ZNSE se marchează cu panouri de informare de către autoritățile administrației publice locale, conform standardelor stabilite de Organismul Național de Standardizare ASRO.
Cum justifică Guvernul limitarea traficului auto
În România, la 30 mai 2023 a intrat în vigoare Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă, care stabilește cadrul general pentru promovarea și gestionarea mobilității urbane durabile la nivel național. Ca parte a măsurilor de creștere a atractivității mobilității active și a transportului public, este prevăzută instituirea de zone cu nivel scăzut de emisii în cadrul localităților, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene. „Orașele din România se confruntă cu o serie de probleme cauzate de extinderea urbană și de serviciile de transport public inadecvate, de rețelele rutiere incoerente, de trotuarele subdimensionate și de soluțiile de parcare inadecvate, dar problema majoră este traficul, care este foarte aglomerat și frecvent congestionat. Atunci când vorbim despre mobilitate urbană durabilă, trebuie să luăm în considerare nu numai transportul de persoane, ci și transportul de mărfuri, o componentă importantă a aglomerației urbane. În anul 2019, Bucureștiul a fost cel mai congestionat oraș din Uniunea Europeană și al 14-lea cel mai congestionat oraș din lume, iar timpul pierdut în trafic de bucureșteni la orele de vârf ajunge să fie de peste 227 de ore anual, echivalentul a 9 zile întregi sau 28 de zile lucrătoare. Situația nu este foarte bună nici în orașele mai mici ale României”, se arată în expunerea de motive.
Ce vor mai trebui să facă primăriile
Autoritățile locale vor fi obligate să diferențieze cuantumul tarifelor de acces în ZNSE doar în funcție de fiecare clasă de vehicul și de tip de combustibil, fără a mai adăuga și alte criterii. Vor trebui să dezvolte trasee pentru transport activ (inclusiv trotinete electrice) în interiorul ZNSE și să pună la dispoziție servicii publice de transport activ în acest sens (stații de închiriere biciclete și trotinete electrice). Normele mai prevăd și extinderea rețelei de încărcare a mașinilor eco.
Ce mai prevede Legea 155/2023
Pe lângă instituirea ZNSE, Legea privind mobilitatea durabilă (Legea 155/2023) vine cu mai multe vești proaste pentru șoferi. În timp ce se vor obișnui cu gândul că trebuie să renunțe tot mai mult la mașinile personale pentru deplasarea în oraș, ei se vor lovi și de lipsa tot mai mare a locurilor de parcare. Legea prevede clar că se va pune accent pe „planificarea și proiectarea pentru mobilitatea urbană durabilă”, care va avea în vedere mai mulți factori, printre care enumerăm doar trei: „prioritizarea transportului public”, „diminuarea zgomotului/poluării fonice” și „scăderea numărului de vehicule la 1.000 de locuitori”. Printre căile avute în vedere de către autorități pentru atingerea obiectivului de a reduce numărul de mașini la mia de locuitori, se numără „stimularea utilizării transportului public, a mersului pe jos și cu bicicleta, prin introducerea unor taxe de parcare și reducerea volumului de parcări pentru autovehicule”. De asemenea, ne putem aștepta ca pe viitor să se apeleze și la creșterea excesivă a impozitelor actuale mașini și, eventual, la impunerea de noi taxe. Guvernanții s-au angajat să adopte aceste măsuri restrictive prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), adoptarea legii 155/2023 fiind un jalon prevăzut în Componenta 10 - Fondul Local.
Cum arată Capitala
Bucureștiul este cel mai mare oraș al țării, dar și cel mai poluat. La o populație de circa 2 milioane de locuitori, potrivit datelor oficiale, erau înregistrate aproximativ 1,5 milioane de mașini la începutul anului, iar la acestea se mai adaugă cele câteva mii care tranzitează zilnic Capitala. Autoritățile se arată acum îngrijorată de nivelul poluării, după ce zeci de ani au închis ochii la matrapazlâcurile imobiliare. Primarul General Nicușor Dan declara recent că Bucureștiul a pierdut după Revoluție 1.400-1.600 de hectare de spațiu verde.