Liberalii, în frunte cu Alina Gorghiu, ministrul Justiției - care anunța încă de acum o săptămână înființarea unui „registru al traficanților” -, au pus pe masa senatorilor un proiect de lege potrivit căruia, în mult-lăudatul registru vor ajunge, practic, toți cei prinși cu substanțe interzise. Adică vor fi băgați laolaltă și șefii marilor rețele de traficanți, și consumatorii ocazionali. Și senatorul PSD Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției, a depus un proiect legislativ care prevede pedepse înăsprite pentru traficanții și consumatorii de droguri, dar şi circumstanţe agravante pentru cei care folosesc minori.
În ultimii ani, mass media au adus în atenția opiniei publice, aproape zilnic, cazuri grave în care nu numai adulți, dar şi numeroşi tineri, chiar minori, consumă droguri şi alte substanțe psihotice, punând nu doar viața lor în pericol, ci și pe a altora, iar evenimentele prezentate în spațiul public în ultima perioadă au arătat amploarea dobândită de fenomenul traficului și al consumului de droguri.
În acest context, ministrul Justiției Alina Gorghiu afirma, săptămâna trecută, că este necesară înființarea unui Registru al traficanților de droguri, pe modelul deja existent al Registrului agresorilor sexuali.
La începutul acestei săptămâni, liberalii au depus, într-adevăr, la Senat, în procedură de urgenţă, proiectul de lege privind crearea Registrului naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni în sfera traficului de droguri.
„Se impune destructurarea rețelelor de traficanți”
„Creşterea accelerată a cazurilor de consum ilicit de droguri, precum și a infracțiunilor săvârşite sub influenţa acestora generează consecințe grave. În acest sens, se impune supravegherea şi destructurarea rețelelor de traficanți, existând o legătură de cauzalitate directă între intensificarea activităților de trafic de droguri și creșterea consumului. Pentru a diminua consumul şi efectele nocive ale acestuia, acțiunea trebuie îndreptată pe linia combaterii traficului”, susțin, în nota de fundamentare, cei opt inițiatori ai proiectului legislativ.
Însă, forma în care proiectul - al cărui scop anunțat este combaterea traficului - a fost pus pe masa senatorilor îi vizează nu doar pe traficanți, ci și pe victimele acestora, consumatorii de droguri.
„Registrul traficanţilor de droguri (…) este un alt instrument prin care luptăm împotriva acestui flagel. Combate, în primul rând, traficul de droguri; Are un rol preventiv; Combate recidiva. Cei care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri vor fi obligaţi să ofere informaţii despre persoanele cu care intră în contact sau despre locurile prin care merg”, a scris Alina Gorghiu, luni pe pagina sa de Facebook.
Cine sunt cei care vor ajunge în Registru
Așa numitul Registru al traficanților va fi organizat de Ministerul Afacerilor Interne şi ţinut de unităţile Poliţiei Române, iar în această bază de date vor ajunge, practic, toți cei prinși cu substanțe interzise, fie automat prin preluarea datelor din cazierul judiciar, fie nominal.
Conform documentului, vor fi introduse în registru persoane care au comis infracţiuni prevăzute de: Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi Legea 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare.
Potrivit Alinei Gorghiu, unul dintre cei opt inițiatori ai legii, este vorba de persoane care:
„- au făcut trafic de droguri de risc şi de mare risc, atât în ţară, cât şi internaţional;
- îşi pun la dispoziţie locuinţa pentru consum de droguri;
- eliberează droguri de mare risc ştiind că reţeta e falsă sau cei care administrează droguri de mare risc în afara condiţiilor legale;
- furnizează, în vederea consumului, inhalanţi chimici toxici unui minor;
- îndeamnă la consum de droguri de mare risc;
- efectuează, fără drept, operaţiuni cu substanţe psihoactive şi cei care pretind că aceste substanţe ar fi autorizate”.
Însă, conform documentului, sunt vizate și persoanele condamnate pentru deținere pentru consum propriu, chiar și în cazurile în care s-a dispus „renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei și suspendarea pedepsei sub supraveghere”.
Singura excepție stipulată în proiect se referă la minori: „Nu se înscriu în Registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres în cadrul unui proces penal”.
Cum vor fi monitorizați
Toate persoanele introduse în „Registrul traficanților” vor fi obligate să se prezinte o dată la 3 luni, la secția de poliție pe raza căreia domiciliază sau își au reședința, pentru a da polițiștilor informații cu privire la:
„- profesia, meseria sau activitatea pe care o desfășoară;
- mijloacele de existență;
- persoanele cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct și sistematic;
- unitățile de învățământ preuniversitar/universitar, taberele școlare, cluburi, festivaluri sau orice loc frecventat în mod preponderent de persoana înregistrată în registru;
- adresa unde locuiesc;
- modalitatea de comunicare cu organele de poliție”, a mai precizat Gorghiu.
Totodată, la fiecare trei luni, polițiștii le vor verifica locuințele și vor obține, astfel, și informaţii privind comportamentul acestor persoane. Iar în cazul în care vor să părăsească locuința pentru o perioadă mai lungă de 7 zile vor fi obligați să declare acest lucru la poliție și să dea informații inclusiv cu privire la localitatea de destinaţie, scopul deplasării, perioada de deplasare şi mijlocul de transport folosit.
Practic, toți consumatorii incluși în Registru vor trebui să dea astfel de detalii legate de viața lor privată.
Potrivit inițiatorilor, această bază de date va fi accesibilă poliției nu doar pe teritoriul naţional, ci şi acolo unde activează reţelele de trafic internaţional.
„Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni din sfera traficului de droguri reprezintă o soluție oferită și de alte state. Astfel, pot fi prevenite faptele săvârşite pe teritoriul altor state de către cetățeni români sau pe teritoriul statului nostru de către cetățeni străini prin comunicarea evidențelor înscrise în registre. Scopul nu este unul punitiv, ci preventiv. Datele din registru nu sunt publice, acestea fiind pentru uzul autorităților în vederea prevenirii unor fapte din sfera traficului de droguri”, mai precizează parlamentarii liberali.
Toate persoanele înscrise în Registru vor fi supuse fotografierii, înregistrării dactiloscopice, precum şi prelevării probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, fără consimţământul acestora.
În prezent, în sistemul penitenciar există 1.087 de persoane care execută pedepse privative de libertate pentru comiterea unor infracțiuni din sfera traficului de droguri. Dintre acestea, 709 sunt recidiviste sau cunoscute cu antecedente penale (65,22%).
Cum se poate ieși din Registru
Proiectul legislativ cuprinde și câteva situații în care persoanele înscrise în Registru pot fi scoase din evidenţă:
„- faptele pe care le-au săvârşit nu mai sunt prevăzute de lege ca infracţiuni;
- s-a dispus renunţarea la urmărirea penală sau clasarea faţă de ele ori s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal;
- au trecut 5 ani de la data când s-a pronunţat o hotărâre definitivă de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei şi nu s-a dispus amânarea sau revocarea acesteia;
- au trecut 10 de ani de la data introducerii în Registru, dacă pedeapsa aplicată este de cel mult 5 ani sau amendă;
- au trecut 20 de ani de la data introducerii în Registru, dacă pedeapsa aplicată este mai mult de 5 ani;
- au decedat”.
Evaluarea imediată a consumatorului și pedepse mai aspre
Dramele din societate și tragediile înregistrate în ultimele luni pe şosele ţării din pricina consumului de substanțe interzise l-au determinat și pe senatorul Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției, să propună, împreună cu deputata PSD Diana Tușa, un proiect de lege care să ajute la combaterea mai eficientă a consumului de droguri.
„Din ce în ce mai des, organele de poliție raportează accidente rutiere grave, unele soldate cu victime omenești, comise de persoane, îndeosebi tineri, după ce au consumat droguri, ori alte substanțe psihoactive, sau care se aflau în stare de ebrietate. Această situație este extrem de îngrijorătoare, mai ales că date statistice recente, anchete sociologice, studii de specialitate arată că fenomenul se află într-o dinamică accentuată, practic, fiind greu de controlat”, spun cei doi parlamentari PSD, subliniind că actuala legislație nu este eficientă în prevenirea și combaterea acestui fenomen.
Prin urmare, inițiativa legislativă, înregistrată săptămâna trecută la Senat, vizează modificarea mai multor legi care operează în domeniul combaterii traficului de droguri: Legea 143/2000, Legea 194/2011 şi Codul penal.
Durata până la intrarea în programe de consiliere, redusă la maximum
Spre exemplu, proiectul prevede accelerarea procesului de evaluare a consumatorului de droguri. Mai exact, evaluarea va fi făcută cât mai aproape de momentul consumului, pentru că astfel se pot vedea efectele drogurilor asupra consumatorului: „Concret, procurorul va avea posibilitatea să analizeze încă de la sesizare şi înregistrarea dosarului de urmărire penală a circumstanţelor comiterii infracţiunii comise de un consumator de droguri”.
În funcţie de concluziile raportului de evaluare întocmit de centrul antidrog, în termen de 5 zile, procurorul dispune, cu acordul consumatorului, includerea acestuia în programul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.
„Va fi redusă la maxim durata în care consumatorii vor intra în programe de consiliere pentru a evita tragedia de la 2 Mai, al cărei autor a refuzat, la 17 ani, să urmeze asistenţa de specialitate”, a explicat Cazanciuc, pe Facebook.
Circumstanțe agravante
Mai multe completări sunt aduse de documentul propus de Cazanciuc Legii 194/2011. Una dintre acestea referă la posibilitatea acordării unei asistențe medicale și psihologice persoanelor asupra cărora s-au găsit produse susceptibile a avea efecte psihoactive. Totodată, sunt stabilite unor circumstanţe agravante ale infracțiunilor care au legătură cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, pentru care şi sancţiunile penale aplicate vor fi mai grave.
Spre exemplu, vor fi considerate circumstanțe agravante: situațiile în care produsele susceptibile a avea efecte psihoactive vor fi livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, ori în școli, unități medicale sau în apropierea locurilor unde copiii și tinerii participă la diverse activități (educative, culturale, sportive, sociale, manifestări artistice), folosirea minorilor în săvârşirea unor fapte în legătură cu aceste substanțe și amestecarea acestor substanțe cu altele care le măresc pericolul pentru viaţa şi integritatea persoanelor.
În ceea ce privește modificarea Codului penal, proiectul prevede că, în cazul conducerii unui vehicul fără permis de conducere sau a conducerii unui vehicul sub influența alcoolului ori a altor substanțe, instanța de judecată nu va mai putea amâna aplicarea pedepsei persoanelor condamnate definitiv.
În cazul unor infracțiuni care, în prezent, se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani, proiectul legislativ propus de parlamentarii PSD introduce o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 15 și 25 de ani, dacă faptele respective au ca urmare moartea victimei.
„Produsele psihoactive, mijloacele de producere a lor, banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite prin valorificarea produselor vor fi confiscate”.
Robert Cazanciuc, senator PSD