Prefectul Capitalei a venit apoi cu o altă declarație, propunând o testare în masă a elevilor, care a fost respinsă din start de părinți și a creat haos în societatea românească, tocmai pentru că descrierea făcută de prefect seamănă prea bine cu situația din timpul pandemiei, când au fost introduse teste COVID în școli. Dacă măsura testării antidrog s-ar aplica, zeci de mii de dealeri ar fi prinși imediat, cu ajutorul elevilor depistați pozitiv.
Subiectul care a generat dezbateri aprinse în ultimele zile este propunerea prefectului Capitalei de a se introduce o testare în masă a tuturor elevilor, pentru a se depista eventualul consum de droguri. Prefectul Municipiului București a declarat, la finalul săptămânii trecute, că elevii din București ar trebui să învețe despre efectele drogurilor și să fie testați în școli sau să aducă adeverință că au fost testați periodic.
Măsura propusă de prefect seamănă atât de mult cu cele din pandemie, încât, în mod inevitabil, a generat foarte multe reacții negative. Părinții se opun unei astfel de testări în masă, spunând că este o intruziune în viața personală a copiilor, dar mulți și-au amintit și de afacerile făcute în pandemie cu testele COVID în școli, întrebându-se, pe bună dreptate, dacă nu cumva mai este introdusă o măsură prin care cineva să se îmbogățească, fără ca aceste teste antidrog să aibă vreun efect benefic pentru societate.
Înainte de această declarație a prefectului, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a spus că este analizată posibilitatea testării antidrog a elevilor de către personal medical, în şcoli, în cazul în care „manifestă vizibil comportament caracteristic consumului de droguri”. Prefectul Capitalei s-a grăbit să facă declarații înainte de a exista o dezbatere în urma căreia să se stabilească o strategie, iar asta a inflamat spiritele, ajungându-se la respingerea oricărei posibilități de testare în școli.
Este nevoie de strategie și de proceduri
Pentru a se ajunge la trimiterea elevilor la cabinetul medical al școlii sau la cabinetul psihologului, pentru testarea antidrog, ar trebui să existe și un program special de training pentru cadrele didactice care să poată observa semnele consumului de droguri, mai ales că de multe ori acestea nu sunt vizibile.
„Există mai multe tipuri de semnale pe care copilul sau adolescentul le dă, atunci când începe să consume stupefiante. Sunt semne de apatie, deficit de atenție sau depresie, mai sunt semne de agresivitate, în unele cazuri, unii râd, alții plâng, în funcție de substanța consumată. Sunt semne fizice, cum ar fi pupilele dilatate anormal, paloarea pielii sau chiar unele iritații care apar în funcție de substanțele consumate. Nu vom transforma peste noapte cadrele didactice în medici sau în psihologi, dar așa cum modulul special pe care l-a absolvit orice profesor include psiho-pedagogia, tot astfel pot fi învățați profesorii, la cursuri speciale, cum să depisteze eventualele manifestări ale celor care consumă stupefiante, astfel încât să poată trimite acei elevi la cabinetul medical, pentru testarea antidrog”, a explicat, pentru Jurnalul, un psiholog din cadrul Poliției.
Surse din Poliție spun că o testare de masă sau o adeverință adusă de fiecare elev nu reprezintă o măsură corectă. Important ar fi să se depisteze cazurile de consum și să se poată face testarea în școală, ca apoi să fie introduși elevii deja dependenți de droguri în programe speciale de sprijin psihologic și dezintoxicare, în parteneriat cu familiile lor.
„Unii părinți se opun ideii de testare la școală, dar nu știu prin ce trec alți părinți care au copii ajunși acum la maturitate, cu multiple încercări ratate de dezintoxicare și pentru care nimeni nu mai poate face nimic. Din nefericire, acei părinți nu vor să spună prin ce trec, pentru că le este rușine. Sunt oameni care au crezut, până la un moment dat, că au făcut tot ce trebuia pentru copiii lor, însă nu și-au dat seama că adolescenții deveniseră dependenți de droguri. Nu vorbim despre cazuri izolate sau despre cei din familii dezorganizate, ci despre foarte mulți oameni care au investit mult în educația copiilor, însă i-au scăpat de sub control. Este o tragedie în fiecare astfel de familie”, mai explică psihologul.
80% ar ceda de frica testelor
Măsura testării în școli pe care a propus-o ministrul de Interne, dar care a ajuns în altă formă la opinia publică, are la bază mai multe elemente din psihologia copilului și a adolescentului. Testarea ar fi, astfel, doar o parte dintr-un întreg mecanism care ar stopa fenomenul consumului de droguri în rândul elevilor. Psihologii din Poliție se bazează pe principiul lui Pareto și pe studiile psihologice care arată că 80% dintre potențialii consumatori din școli ar renunța la a mai cădea pradă tentației, dacă ar exista amenințarea testării.
„În primul rând, copiii și adolescenții reacționează imediat la astfel de situații periculoase. Statisticile arată clar, în urma multor studii făcute timp de zeci de ani, că un procent foarte mare cedează în fața unui astfel de pericol. Ceea ce poate fi „cool” atunci când nimeni nu-i verifică și atunci când ei știu că nu vor fi sancționați devine un pericol pe care cei mai mulți caută să îl înlăture, deci metoda aplicării unor astfel de teste la școală îi va descuraja pe foarte mulți să mai consume droguri, nu doar când sunt la ore, ci permanent, pentru a nu fi depistați pozitiv la o eventuală testare. În plus, ei înțeleg astfel că drogurile sunt periculoase. Cei care deja sunt dependenți pot fi mai ușor depistați la timp pentru a putea fi salvați. Una e să acorzi sprijin unui copil pe care l-ai depistat timpuriu, alta e să afli că e dependent când deja nu mai poate fi salvat. Dar și dealerii vor fi astfel descurajați să mai vândă droguri în școli, pentru că vor putea fi mai ușor identificați, după ce elevii depistați pozitiv la teste vor spune de la cine și-au procurat stupefiantele. Cu atât mai mult ar putea fi depistați elevii care au devenit dealeri pentru colegii lor”, explică psihologul.
S-a înțeles greșit nevoia de testare
Mulți dintre cei care contestă această măsură aduc drept argument faptul că elevii nu vor consuma droguri la școală, deci măsura ar fi inutilă, dar nu iau în considerare faptul că unele substanțe pot fi depistate în corp și după trei săptămâni de la momentul în care au fost consumate, cum este THC, prezent în marijuana, iar altele, din drogurile foarte periculoase, pot fi depistate dacă elevul a consumat stupefiantele înainte de a intra la ore sau în pauze, în cazul în care cineva îl poate trimite la cabinetul medical sau la cel al psihologului, pentru a i se face testul.
Aceste teste ar fi exact cele folosite de Poliția Rutieră, pentru depistarea celor drogați la volan, iar „afacerea” ar fi a Poliției, nu a unor firme private, ca în cazul testelor COVID. Pentru a nu se face confuzia între substanțele din anumite medicamente și cele pe care le conțin stupefiantele, se pot face după depistarea lor teste de sânge la laboratoare autorizate, apoi elevii ar trebui să fie incluși în programe foarte bine gândite pentru a scăpa de dependența de droguri, dacă se va constata că s-a instalat deja.
Lipsa psihologilor din școli
O altă problemă care se pune este faptul că încă nu sunt suficienți psihologi în toate unitățile de învățământ din România, iar ei ar trebui să acorde sprijin pentru elevii depistați pozitiv la testare. Și după pandemie ar fi trebuit să existe ședințe gratuite la psiholog pentru toți elevii, dar măsura nu s-a aplicat decât parțial.
Consilierii școlari se ocupă, în unele cazuri, de două sau trei unități de învățământ, unde nu pot sta permanent. Astfel, va fi greu de aplicat măsura testării în prezența specialistului, în școală. Pe de altă parte, părinții spun că o astfel de măsură nu se poate aplica fără acordul lor, scris. Pentru a putea face astfel de teste, la fel cum se procedează în cazul celor depistați drogați la volan, ar trebui să fie modificată legislația.
Polițiștii care au venit cu această propunere de testare în școli spun că și în cazul în care s-ar descoperi elevi drogați pentru care părinții nu și-au dat acordul să fie testați, tot ar fi descurajați atât ei, cât și colegii lor, dacă dintr-un grup mai mare vor ajunge la testare câțiva dintre cei pentru care va exista acord parental și aceștia vor spune cine consumă și cine vinde droguri în școală. Bineînțeles că și anchetele, în astfel de cazuri vor fi făcute cu acordul părinților.
Racolarea din mediul online, după „semne”
Polițiștii care urmăresc dealerii de droguri spun că în foarte multe cazuri racolarea copiilor și a adolescenților începe de pe internet. Micul dealer zonal sau cel care pătrunde în școală „vânează” copiii care afișează în mediul online anumite obiecte vestimentare sau gadgeturi, pentru că sunt vizați mai ales copiii „de bani gata”, care pot plăti sume mari pentru a-și procura drogurile.
„Sunt urmăriți pe grupuri de Facebook și de Instagram cei care se fotografiază pentru a se lăuda cu cel mai nou tip de telefon mobil sau cu cel mai nou model de pantofi care sunt „în trend” și care costă peste 1.000 de euro. Sunt două elemente atinse astfel în „vânătoarea” din mediul online: disponibilitatea de a plăti sume mari și nevoia de a fi „în trend”. Astfel stabilit profilul psihologic al copilului, dealerul trebuie doar să intre în contact cu el și să-l determine să înceapă să consume. Apoi un astfel de copil racolat mai aduce cel puțin zece, din grupul pe care-l formează sau din care face parte. Așa ajung la dezintoxicare copii care până la un moment dat au avut 10 pe linie la școală, în care familia a investit foarte mulți bani pentru educație și despre care părinții află prea târziu că au devenit dependenți. După ce ies de la programul de dezintoxicare, cei mai mulți adolescenți dependenți, care consumă droguri din școala generală, se opresc direct la dealeri, să-și procure din nou droguri. Exact așa este și cazul tânărului care a ucis acei copii la 2 Mai”, mai spune psihologul.
Polițiștii sunt descurajați când prind „peștii mici”
Surse din Poliție spun că cei mai mulți sunt descurajați atunci când prind mici traficanți de droguri. Dealerii sunt urmăriți timp îndelungat, pentru a se face capturi mari, în cadrul unei convenții internaționale care, practic, îi obligă pe cei din România să urmărească în primul rând marii traficanți care afectează Uniunea Europeană.
Polițiștii se plâng de faptul că nefiind lăsați să se ocupe și de micii traficanți, ajung pe piața din România cantități aproape la fel de mari de stupefiante precum cele din marile capturi. Procedura îi descurajează pe polițiști și-i încurajează pe micii dealeri de droguri și pe consumatori, pentru că toată lumea știe că se urmăresc „peștii mari”, în timp ce micii dealeri sunt lăsați în pace. Dacă sunt prinși, pot colabora cu Poliția, ca „turnători”, iar astfel scapă și de condamnări.
Acest fenomen a dus, în ultimii ani, la înmulțirea dealerilor de stupefiante și a consumatorilor, astfel ajungându-se la scăparea situației de sub control.
„Ne bucurăm că avem capturi mari, dar pe lângă acestea, în timpul supravegherii au ajuns pe piață tot atâtea kilograme de stupefiante precum cele capturate, iar acestea au distrus vieți. E foarte greu de gestionat un astfel de dosar, pentru că înseamnă mult timp, resurse și costuri foarte mari pentru a supraveghea fiecare dealer în parte, iar în acest timp ajung la consumatori foarte multe substanțe de la micii dealeri. Au fost situații în care lucrători de la Ordine Publică au legitimat pe cineva, au observat că individul este într-o stare aparte, i-au făcut percheziție corporală și au găsit asupra lui substanțe halucinogene, dar ei au fost cei criticați apoi, pentru că ar fi stricat o anchetă asupra unui grup organizat, periclitând filajul și supravegherea”, explică un polițist de la Ordine Publică.
Polițiștii și procurorii D.I.I.C.O.T. au confiscat 526 kg de droguri și 76.215 comprimate, dintre care 88 kg și 19.588 de comprimate reprezentând droguri de mare risc, la care se adaugă 984 de plante de canabis, în cadrul a 534 de acțiuni operative desfășurate în primele 7 luni ale acestui an. Au fost destructurate 31 de grupuri infracționale organizate, de la începutul anului și s-au făcut 1.623 de percheziții domiciliare, în urma cărora au fost reținute 843 de persoane, dintre care 700 au fost arestate preventiv și 42 au primit arest la domiciliu. În total, au fost înregistrate 6.205 sesizări de natură penală, fiind efectuate activități în 13.274 de ordonanțe de delegare emise de procurorii D.I.I.C.O.T., a anunțat IGPR.
O reacție similară de respingere a măsurilor Poliției au avut-o părinții elevilor de la o școală din comuna Jilava, la începutul acestui an, când au fost percheziționați copiii de clasa a VI-a, asupra cărora s-au descoperit arme albe și sprayuri paralizante.