De asemenea, în ciuda faptului că mai mult de jumătate dintre clădirile în care funcţionează spitalele din ograda MS sunt mai vechi de 60 de ani, iar unele dintre ele sunt construite acum mai bine de un secol, dintre cele opt mari spitale regionale promise românilor de șefii Sănătății, doar trei au ajuns, până acum, la stadiul de proiectare. În schimb, au fost cheltuite peste 3 milioane de euro pentru studii de fezabilitate și prefezabilitate, care nu au fost valorificate.
În cursul anului 2022, Curtea de Conturi a României a realizat un audit la spitalele aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii, obiectivul general al acestuia fiind „evaluarea modului în care, în perioada 2014-2021, Ministerul Sănătății a asigurat unitățile sanitare cu paturi, resursele umane (personalul sanitar), precum și infrastructura sanitară, din punctul de vedere al economicității, eficienței și eficacității”.
Una dintre concluziile raportului publicat sâmbătă arată că „în România nu există un Centru de arși care ar putea trata cazuri foarte grave și nici Centre de recuperare medicală a pacienților care au suferit arsuri severe”.
24 din cele 37 de paturi pentru pacienții cu arsuri, în Capitală
„În prezent, există doar 37 de paturi în opt unități sanitare care pot trata cazuri doar până la o anumită complexitate. Pe lângă aceste locuri există și un număr de aproximativ 300 de paturi în spitalele județene și municipale din întreaga țară, dedicate îngrijirii pacienților cu arsură de severitate mică spre medie, care necesită îmbunătățiri”.
Dintre cele 37 de paturi pentru bolnavi cu arsuri, 24 sunt în Capitală: 10 locuri la Unitatea de Arși, Spitalul de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, 6 locuri la Spitalul de Urgență București (Floreasca), 3 locuri la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” și 5 locuri la Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri, București – spital monodisciplinar (chirurgie plastică și ATI) care nu poate primi mari arși politraumatizați.
De asemenea, mai sunt 5 locuri la SJU „Pius Brânzeu” Timișoara, 5 locuri la SJU „Sf. Spiridon” Iași și încă 3 locuri la Spitalul de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” Iași.
Alte 2 locuri de la SJU Brașov au fost „desființate ca urmare a unor lucrări de renovare, aflate în reorganizare și reconformare la standarde în urma controlului efectuat de Inspecția Sanitară de Stat”.
80 de clădiri au peste 100 de ani
Analiza realizată de Curtea de Conturi asupra infrastructurii existente arată, totodată, că majoritatea imobilelor în care funcţionează spitalele din subordinea MS sunt vechi și foarte vechi. Astfel, peste 50% dintre clădirile celor 58 de spitale au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre unitățile medicale au în administrare 80 de clădiri construite cu mai bine de 100 de ani în urmă (vezi graphic Vechimea clădirilor).
Printre acestea, se regăsesc, spre exemplu, unele dintre cele mai importante institute din Capitală: Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș”, Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „N.C. Paulescu”, Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu”, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”.
Trei spitale din subordinea directă a Ministerului Sănătății au în administrare clădiri monumente istorice, unele construite acum mai bine de 250 de ani: Spitalul Județean Clinic de Urgență Cluj-Napoca, Spitalul Județean Clinic de Urgență „Sf. Spiridon” Iași (din perioada 1756-1758) și Institutul Regional de Oncologie Iași (din sec XIX), conform raportului.
15% prezintă risc seismic
Unele dintre aceste clădiri nu sunt doar foarte vechi, ci riscă să cadă la primul cutremur, fiind încadrate în clasa I de risc seismic.
„Cu privire la riscul seismic, aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeței utile aferente unităților sanitare din subordinea MS, sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic (RsI, RsII, RsIII sau RsIV); un număr de 2 unități sanitare (Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” și Spitalul Județean Clinic de Urgență „Sf. Spiridon” Iași) au în administrare 10 clădiri încadrate în Clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbușire în cazul unui cutremur”, se precizează în raport.
Deficienţele importante în ceea ce priveşte siguranţa în caz de incendiu au fost găsite la majoritatea unităţilor sanitare controlate: funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu; neasigurarea echipării construcţiilor cu mijloace de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu; neorganizarea corespunzătoare a activităţii de apărare împotriva incendiilor, în special pe aspecte ce privesc evacuarea; capacitatea redusă de salvare a pacienţilor care nu se pot evacua singuri din cauza lipsei personalului medical (medici şi asistente), în special din turele de noapte.
46% dintre unitățile sanitare cu paturi nu sunt autorizate ISU, ceea ce reprezintă un factor major de risc pentru personalul medical și pacienți.
Din cele 8 spitale promise, doar 3 au ajuns la stadiul de proiectare
Documentul arată, de asemenea, că nici în privința spitalelor regionale, pe care autorităţile române au promis că le vor construi, nu au fost respectate planurile din Strategie.
Astfel, din cele opt spitale regionale de urgență propuse în Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 „s-au identificat demersuri de realizare doar pentru patru dintre acestea, respectiv trei spitale regionale de urgență (Iași, Cluj și Craiova) pentru care Ministerul Sănătății gestionează proiectele de construcție și care se află în stadiul de proiect tehnic, și un spital regional de urgență la Brașov pentru care UAT Municipiul Brașov a inițiat o serie de demersuri în anul 2021”.
Potrivit documentelor prezentate Curții de Conturi de către reprezentanții Ministerului Sănătății, dintre cele trei spitale aflate în „ograda” MS, cel mai avansat este proiectul Spitalului Regional de Urgență Iași, pentru care deja a fost încheiat contractul de servicii de proiectare.
Pentru celelalte două însă - Spitalul Regional de Urgență Cluj și Spitalul Regional de Urgență Craiova - la finalul anului 2021, procedura de atribuire a contractului de proiectare abia se afla în curs de desfășurare.
De altfel, chiar și Institutul Regional de Oncologie aprobat încă din 2009 pentru a fi construit la Timişoara se afla tot în stadiul de proiect 12 ani mai târziu.
Studii de fezabilitate de peste 15 milioane de lei
În schimb, Curtea de Conturi a constatat că, în perioada 2014-2021, la nivelul unităților sanitare din rețeaua MS au fost cheltuite sume semnificative pentru studii de prefezabilitate/fezabilitate/proiectelor și altor studii aferente obiectivelor de investiții, dar care nu au fost puse în practică.
Dintre cele 58 de unități sanitare din rețeaua proprie a MS „un număr de 38 de spitale (65%) au studii de fezabilitate și alte studii aferente obiectivelor de investiții, însă acestea sunt achitate, dar nepuse în operă, pentru care s-au efectuat plăți în valoare totală de 15.516 mii lei”, conform documentului.
Mai mult, „Corpul de control al ministrului sănătății nu a efectuat în perioada analizată misiuni de control care să cuprindă aspecte legate de acest tip de documentații la nivelul unităților subordonate”.