Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Transportul fluvial și agricultura suferă pentru că Dunărea se face tot mai mică

Transportul fluvial și agricultura suferă pentru că Dunărea se face tot mai mică

de Adrian Stoica    |   

Nivelul Dunării scade alarmant de la o zi la alta. Apele celui mai lung fluviu din Europa, după Volga, din Rusia, au ajuns la cote extrem de scăzute, afectând atât transportul, cât și irigarea în țările de-a lungul traseului său. Situația este deosebit de acută în cursurile inferioare ale Dunării, unde marchează granița bulgaro-română. Cotele apelor în unele zone au ajuns atât de scăzute, încât dezvăluie relicve ale trecutului.

La începutul lunii august fluviul înregistra cel mai scăzut debit din ultimii 70 de ani, dar situația a continuat să se agraveze astfel că, în aceste zile, Dunărea înregistrează cele mai scăzute cote, apropiindu-se de minima istorică de 43 de centimetri înregistrată în 1921. Administrația Fluvială a Dunării de Jos a luat deja măsuri extreme și a impus restricții de navigație, permițând astfel executarea unor lucrări de dragare. Puși în fața aceste situații, transportorii fluvial se văd nevoiți să contabilizeze  pierderi de sute de milioane de euro.

În apropierea hidrocentralei Porțile de Fier II, pot fi văzute acum rămășițele navelor scufundate în al Doilea Război Mondial. În regiunea Calafat din România, insule de nisip scufundate altădată sunt deasupra apei și mai multe au apărut în apropiere de Novi Sad, în Serbia, scrie intellnews.com, iar rapoartele arată că au fost semnalate mai multe ambarcațiuni care au eșuat pe ele. În Bulgaria, practicanții de off-road au descoperit un nou loc de distracție pe albia fluviului Dunărea. Ei și-au adus jeep-urile și motocicletele în zona insulei Liuljak, unde apele s-au retras, transformând insula într-o peninsulă.

Aprovizionarea cu cereale, în pericol

România este atât un mare producător de cereale din UE, cât și un canal de export pentru cerealele ucrainene pe piețele internaționale.

După blocada rusă asupra portului Ucrainei la Marea Neagră, vecinii țării, precum România, și-au oferit propriile porturi pentru a exporta cereale. Acestea au fost transportate din porturile ucrainene dunărene Reni și Izmail în România, însă acest trafic este amenințat de apele extrem de scăzute ale Dunării, după săptămâni în care debitul fluviului a fost afectat de temperaturile ridicate și precipitațiile scăzute din țările de pe traseul său.

Navele așteaptă în porturi

Rapoartele de-a lungul fluviului arată că transportul pe tronsonul bulgăresc al Dunării aproape s-a oprit, iar navele așteaptă în porturi reluarea lui.  Și mass-media din Serbia relatează că nivelul scăzut al apei îngreunează navigația. Autoritățile spun că nu a existat o suspendare a traficului fluvial, dar au existat probleme de-a lungul unor porțiuni ale fluviului, a declarat ministrul adjunct al Transporturilor, Veljko Kovacevic, mai scrie intellnews.com. Navele care se îndreaptă dinspre Bulgaria se confruntă cu cele mai dificile condiții de navigație. „Este o problemă serioasă care ne afectează, pentru că o parte din cărbunele care trebuie transportat pentru nevoile termocentralei Nikola Tesla vine din Bulgaria, prin portul Ruse”, a declarat Kovacevic pentru postul public de radio RTS.

 

Dunărea nu este singurul fluviu afectat de secetele și caniculele din această vară. Rinul, o altă cale navigabilă europeană de importanță critică, este foarte aproape  de suspendarea traficului comercial.

Se anunță investiții în infrastructura fluvială

Dunărea este o cale de transport importantă pentru țările care se întind pe lungimea sa de 2.857 km, multe dintre ele fără ieșire la mare. Le permite să expedieze mărfuri către și dinspre Europa Centrală și de Sud-Est, precum și în aval, spre Marea Neagră. Canalul Rin-Main-Dunăre creează, de asemenea, un coridor fluvial transeuropean de la Marea Nordului prin Rin și Dunăre până la Marea Neagră. Deși au existat de-a lungul anilor mai multe plângeri privind blocajele în transportul pe acest fluviu, fapt ce a arătat că Dunărea nu este exploatată la întregul său potențial, de abia în ultimul timp au început să fie anunțate noi investiții în infrastructura fluvială. De exemplu, Serbia se pregătește să investească aproape 500 de milioane de euro în portul Belgrad, care urmează să devină un port interior major. La o scară mai mică, în luna iulie compania de logistică DP World din Dubai a început construcția unui nou terminal de containere, un chei vertical și un siloz în portul Novi Sad. De asemenea, România a anunțat un proiect de investiții de 80 de milioane de euro în 2020, la Galați, pentru a dezvolta o platformă de transport multimodal.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri