Lungimea reţelei de cale ferată a ajuns anul trecut la 19.997 km, în condiţiile în care în 1990 era de 22.330 km, iar lipsa investiţiilor în infrastructură şi material rulant a transformat trenurile româneşti în mocăniţe. Dacă până în anul 1997 erau funcţionale 1.301 de staţii şi halte, acum mai sunt funcţionale doar 918. Degradarea reţelei feroviare este tratată cu restricţii de viteză şi cu prea puţine investiţii.
O călătorie cu trenul de la Barcelona la Paris durează doar 6 ore şi 25 de minute, iar de la anul timpul se va reduce la mai puţin de cinci ore. Trenurile care fac legătura între cele două metropole europene circulă cu peste 300 km/h. La noi trenurile de călători au o viteză medie de 44,98 km/h, dar nici această viteză nu se respectă pentru că, potrivit statisticilor, în medie, un tren de călători acumulează o întârziere de 1,8 minute la fiecare 100 km. Singura rută pe care se poate atinge o viteză de până la 160 km/h este Bucureşti-Constanţa.
Viitorul sună tot mai dogit
Dacă vă imaginaţi că nu se poate mai rău, vă înşelaţi. Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, administratorul infrastructurii feroviare, recunoaşte că viteza trenurilor va continua să scadă şi în 2016, în condiţiile în care alocaţiile bugetare sunt total insuficiente. Dacă acum raportul dintre viteza existentă (Ve) şi viteza proiectată iniţial (Vpi) este 0,825, se precizează în Hotărârea de Guvern privind aprobarea Contractului de activitate a CFR SA pentru perioada 2016-2020, compania ar trebui să facă investiţii, numai în acest an, de peste 1,464 miliarde de lei pentru a menţine acest indicator. Din această sumă, aproape 840 de milioane de lei ar fi necesari pentru întreţinerea liniilor, 225 milioane de lei pentru întreţinerea instalaţiilor şi 400 de milioane de lei pentru reparaţii capitale la linii, poduri şi instalaţii.
Lipseşte miliardul de lei
Executarea lucrărilor rămâne în aer pentru că în acest an compania a primit doar 464 de milioane de lei. Dacă vorbim însă despre ridicarea restricţiilor de viteză şi eliminarea punctelor periculoase, CFR SA ar avea nevoie de 5,3 miliarde de lei, la care s-ar mai adăuga alte 2,43 miliarde de lei pentru reabilitarea unor tronsoane, astfel încât trenurile să poată atinge viteza de 160 km/h. Deşi duce lipsă de bani, CFR Infrastructură şi-a propus să urce viteza anul acesta la circa 60 km/h, potrivit sindicaliştilor de la Federaţia Drum de Fier.
În fiecare an ies din garanție 370 de kilometri de cale ferată, însă bugetul CFR Infrastructură prevede fonduri doar pentru repararea a 5-15 kilometri.
UE şi România, pe drumuri paralele
Prin programul „Transporturi 2050”, Uniunea Europeană îşi propune, pe termen lung, realizarea unei rețele feroviare europene de mare viteză și, pe termen mediu, până în 2030, triplarea lungimii rețelei de mare viteză și menținerea unei rețele feroviare dense în toate statele membre, inclusiv România. De asemenea, se preconizează că, în 2050, cea mai mare parte a transportului de pasageri pe distanțe medii se va realiza cu trenul. Planurile celor de la Bruxelles nu se potrivesc cu cele ale oficialilor de la Bucureşti, care vor să renunţe la 40% din reţeua feroviară, motivând că multe dintre rute nu sunt profitabile. „ 90% din trafic este suportat de aproximativ 54% dintre rute (63% km-cale). Resursele totale utilizate anual în mod real pentru întreţinere şi reparaţii capitale se situează la un nivel cu 40% mai mic decât nivelul necesar unui regim de întreţinere normal pe întreaga reţea aflată în exploatare şi la mai puţin de 20% faţă de nivelul necesar, luând în considerare recuperarea deficitului de reparaţii capitale“, se arată într-un document de sinteză al Master Planului General de Transport.