Cea de-a treisprezecea ediţie a Târgului de turism rural de la Albac, judeţul Alba, a înregistrat un record anul acesta, prin prezenţa a 14 consilii judeţene care şi-au adus ofertele în faţa agenţiilor. Regiunea Centru, care include judeţele Alba, Sibiu, Braşov, Mureş, Covasna şi Harghita promovează circuite agroturistice comune, iar specialiştii şi proprietarii de pensiuni se mobilizează pentru a aduce cât mai multe tradiţii autentice în ofertele pe care le lansează.
Numărul locurior de cazare în cele şase judeţe ale Regiunii Centru depăşeşte 80.000, iar numărul structurilor de cazare ajunge la circa 20.000, conform datelor Agenţiei de Dezvoltare Regională, chiar dacă nu toate sunt înregistrate. Numărul turiştilor care au vizitat judeţul Alba anul trecut a ajuns la aproape 700.000, deşi sunt puţin peste 3.000 de locuri de cazare clasificate, atât în mediul rural, câtşi în cel urban. Datele ADR Centru mai arată că jumătate dintre turişti au ales zona rurală, care se dezvoltă din ce în ce mai mult. Iat Târgul de turism rural, unic în România, are ca ţintă atragerea tuturor judeţelor, pentru a construi o strategie comună de dezvoltare şi de promovare.
“Este singurul târg de agroturism din ţară şi ne-a ajutat foarte mult Consiliul Judeţean Alba pentru organizarea evenimentului. Eu mă bucur că vin agenţii de turism din ţară, pentru că în anii trecuţi au fost prezente la târg mai mult cele din judeţ. Ne bucurăm că se încheie şi contracte cu agenţiile de turism, la aceste târguri. Ediţia de anul acesta este a treisprezecea şi deja se simte o schimbare în bine, de la un an la altul”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, Tiberiu Todea, primarul comunei Albac. Localitatea dispune de circa 700 de locuri de cazare, în 53 de pensiuni, dintre care doar 20 sunt înregistrate oficial, din cauza birocraţiei din sistem, care nu-i ajută pe proprietari să intre în legalitate, dacă nu au un număr mare de camere. Albac este prima comună declarată localitate turistică în România şi duce mai departe tardiţiile din Ţara Moţilor.
Tradiţiile autentice cresc vânzările
Din ce în ce mai mult se simte nevoia unei strategii şi a unor acţiuni comune de promovare a turismului rural, la care participă deja principalii actori ai acestei pieţe. “Vorbim despre o strategie care trebuie concretizată. Asociaţia noastră şi-a oferit de multe ori serviciile către Autoritatea Naţională pentru Turism sau pentru minister, dar, din păcate, numărul de acreditări ale structurilor de cazare scade. Deşi apar finanţări, s-a spus deja că nu se mai urmăreşte arhitectura tradiţională, nu se valorifică nimic din arhitectura românească şi astfel dispare aerul tradiţional. Faptul că deja avem o altă formulă pe care astăzi am implementat-o se apropie de ceea ce trebuia să se întâmple încă de la prima ediţiea acetui târg, anume să urmărim tradiţile rurale, faptul că târgurile tardiţionale se fac de sute de ani. Ne dorim ca atunci când vizităm spaţiul rural să întâlnim ceea ce am auzit, ceea ce am citit în cărţi. Trebuie să valorificăm patrimoniul cu care România a intrat în UE”, spune Emil Comşa, preşedintele filialei ANTREC Alba.
La Târgul de turism rural s-a scos în evidenţă nevoia de a face cunoscute tradiţiile autentice, atât în privinţa gastronomiei, cât şi prin promovarea portul popular, a meşteşugurilor tradiţionale, a arhitecturii speecifice locului şi a muzicii. La Albac şi în comunele învecinate se promovează cântatul la tulnic, instrument specific acestei zone, pe care turiştii îl pot auzi la unele pensiuni ai căror proprietari au înţeles ce rol are autenticitatea în atragerea vizitatorilor. Iar cele mai căutate pensiuni sunt cele în care oferta tradiţională este scoasă în evidenţă.
Noile tendinţe în turismul rural include circuitele comune cu judeţele învecinate, precum Sibiul. Unul dintre circuitele cele mai apreciate, mai ales de turiştii care vin din Bucureşti şi din sudul ţării, include Transfăgărăşanul. Opririle sunt, de obicei, la Cârţişoara, Bâlea Lac şi Avrig, unde se află Palatul Brukenthal, copie fidelă a celui din centrul Sibiului, fiind fosta reşedinţă de vară a baronului. Alte atracţii ale zonei, unde numărul vizitatorilor creşte de la un an la altul, sunt Cîrţa şi Albota. Deja este cunoscută la nivel internaţional păstrăvăria de la Albota, o investiţie privată care a transformat o zonă aproape depopulată în locul preferat acum de peste 2.000 de turişti în fiecare săptămână, veniţi din toată ţara şi din străinătate.
Cel care a reuşit să dezvolte zona este un sas, Martin Mueller, care a pariat pe frumuseţea locurior natale şi a investit banii câştigaţi dintr-o firmă de IT, a cărei baze le-a pus, cu mulţi ani în urmă, în Germania (Sobis IT). Este originar din Mediaş, a muncit 20 de ani în Germania, apoi s-a apucat să reconstruiască, în România, comunităţi pe cale de dispariţie. Păstrăvăria a fost o provocare. O cunoştinţă de-a lui o pierdea la bancă, în 2004, iar el s-a hotărât să o salveze, aducând-o astăzi în topul preferinţelor turiştilor care aleg oferta rurală din Transilvania. Dar mai îngrijeşte şi monumentul d ela Cîrţa, fiind membru al comunităţii evanghelice, care întreţine Abaţia Cirtesciană. A readus la lumină şi patru ferme, la Poieniţa, Cîrţişoara, Arpaş şi Gura Râulu, în Mărginimea Sibiului, de unde provine soţia lui.
Problemele rămân fără rezolvare
Dincolo de toate eforturile private de a dezvolta turismul rural, atât proprietarii de pensiunil, cât şi autorităţile locale se plâng de lipsa de interes a tuturor guvernelor de până acum pentru investiţiile în infrastructura de drumuri. “Chiar luni voi depune o interpelare la ministrul Transporturilor şi la premier, pentru că Ţara Moţilor are nevoie de drumuri. Drumurile naţionale sunt gestionate de CNAIR şi degeaba s-au eparat cele comunale şi judeţene dacă rămânem izolaţi de restul ţării. Pentru Apuseni s-au tăiat toate investiţiile, doar pe criterii politice. Nu le-a plăcut de mutra mea”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, Corneliu Olar, “deputatul moţilor”, aşa cum îi place să se prezinte.