Jurnalul.ro Ştiri Externe „Cu ce preț?” Ucrainenii resimt uzura războiului

„Cu ce preț?” Ucrainenii resimt uzura războiului

de Şerban Mihăilă    |   

Contraofensiva de vară a Ucrainei nu a reușit să producă progrese notabile, ambele tabere fiind practic blocate de-a lungul liniei de front, într-un moment în care tot mai multe semnale primite de Kiev pe canale neoficiale indică faptul că entuziasmul occidental față de război s-a diminuat, iar ajutorul militar străin ar putea să nu mai fie același. În pierdere de viteză, oficialitățile ucrainene se străduiesc din greu să întărească o armată obosită, în timp ce ucrainenii de rând au început să-și piardă răbdarea, odată cu intrarea într-o nouă iarnă geroasă.

Când s-a înrolat în armata ucraineană, în martie 2022, soțul Antoninei Danilevich a trebuit să stea la coadă la biroul de recrutare, alături de numeroși conaționali patrioți. Acum, aceste mulțimi au dispărut, spune femeia, într-un interviu acordat agenției Reuters.

Danilevich, manager de resurse umane în vârstă de 43 de ani, și-a dat binecuvântarea, atunci când bărbatul ei, Oleksandr, s-a alăturat zecilor de mii de alți ucraineni pentru a înfrunta invazia rușilor.

Acum, în condițiile în care nu se întrevede niciun sfârșit al conflictului izbucnit cu aproape doi ani în urmă, femeii îi este tot mai greu să facă față. Soțul ei a avut doar 25 de zile de concediu, acasă, de când s-a înrolat, iar cei doi copii ai lor cresc fără tată.

„Vrem ca Ucraina să învingă, dar nu prin eforturile acelorași oameni!”, a afirmat ea, în interviul acordat în locuința sa din Kiev. „Îmi dau seama că ei trebuie să fie înlocuiți și că au nevoie și de odihnă, dar, din anumite motive, alți oameni nu înțeleg asta!”, a mai spus ea.

Femeile de pe frontul de acasă au fost nevoite, de asemenea, să devină mai puternice, a precizat Antonina, „dar cu ce preț am devenit mai puternice?"

Soțul ei - lector universitar fără experiență anterioară de luptă, care comandă acum un pluton - și-a urmărit anul acesta fiul căsătorindu-se, prin intermediul unui apel telefonic video, din orașul Bahmut, transformat de lupte în ruine. Și fiicei sale de 14 ani îi este dor de tatăl ei.

După aproape doi ani de război sângeros, această familie, alături de numeroase altele, din întreaga țară, se confruntă cu perspectiva unui conflict mult mai lung și mai costisitor decât sperau, pe care unii recunosc acum că nu au garanția că îl vor câștiga.

Petiție pentru modificarea serviciului militar

În această toamnă, Danilevich a fost una dintre cele 25.000 de persoane care au semnat o petiție adresată președintelui Volodimir Zelenski. Petiția preciza că serviciul militar nu poate rămâne pe termen nelimitat și cerea ca militarilor să li se ofere un termen clar pentru lăsarea la vatră.

Campania, care a inclus în ultimele săptămâni două proteste de 50 până la 100 de persoane, în piața principală din Kiev, trădează un nivel tot mai ridicat de saturație în rândul trupelor ucrainene, precum și prețul tot mai mare pe care îl plătesc familiile rămase acasă.

Astfel de proteste ar fi fost de neconceput în urmă cu un an, atunci când moralul național crescuse vertiginos, pe măsură ce Ucraina învingea forțele rusești lângă Kiev și recucerea zone întinse din nord-est și sud. Legea marțială, declarată la începutul războiului, interzice demonstrațiile publice.

Campania lui Danilevich mai trădează deciziile dificile cu care se confruntă liderii de la Kiev, în timp ce, pe fondul pierderilor constante înregistrate pe câmpul de luptă, încearcă să mențină fluxul de recruți pentru a învinge o armată mult mai numeroasă, păstrând în același timp o forță de muncă suficient de mare pentru a susține o economie distrusă.

Conform legislației în vigoare, numai bărbații ucraineni cu vârste cuprinse între 27 și 60 de ani pot fi mobilizați de către ofițerii de recrutare. Bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani nu pot fi recrutați, deși se pot înrola voluntar.

Ucraina, care a declarat că are aproximativ un milion de persoane sub arme, a interzis bărbaților cu vârsta legală de recrutare să plece în străinătate. Demarat la începutul războiului, programul ucrainean de mobilizare, aflat în plină derulare, este un secret de stat, la fel ca și pierderile de pe câmpul de luptă, pe care americanii le estimează la zeci de mii.

Înecați, în timp ce voiau să fugă

În această lună, șeful armatei ucrainene, generalul Valeri Zaluzhni, declara că una dintre prioritățile sale este consolidarea rezervelor armatei. El a prezentat un plan pentru a preveni transformarea conflictului într-un război de uzură, care ar conveni Rusiei. 

Planul se concentrează pe stimularea capacităților ucrainene în domeniile aviației, războiului electronic, dronelor, al sistemelor antiartilerie, precum și al celor de deminare.

Zaluzhni a adăugat că Ucraina, ca și Rusia, are o capacitate limitată de a antrena trupe și a făcut aluzie la lacunele legislative care, potrivit acestuia, permit cetățenilor să se sustragă mobilizării.

„Încercăm să rezolvăm aceste probleme. Introducem un registru unificat al recruților și trebuie să extindem categoria de cetățeni care pot fi chemați la pregătire sau la mobilizare.”, a scris el, în comentarii publicate sub forma unui articol apărut în „The Economist”.

Procesul de recrutare se desfășoară în mare parte departe de ochii atenției publice. Ofițerii de recrutare opresc oamenii pe stradă, la metrou sau la punctele de control și le înmânează documentele de chemare, dându-le instrucțiuni să se prezinte la centrele de recrutare, scrie Reuters.

În ultimul an, pe rețelele de socializare au apărut ocazional videoclipuri, arătând ofițeri de recrutare care îi târăsc sau amenință pe bărbații pe care vor să îi mobilizeze. Imaginile au provocat proteste publice.

Mulți ucraineni au fost, de asemenea, furioși din cauza unor cazuri de corupție, semnalate la birourile de recrutare, care au permis oamenilor să evite convocarea. Aceste incidente l-au determinat pe Zelenski să îi demită pe toți șefii birourilor regionale de recrutare în această vară.

Rareori trece o săptămână fără ca o agenție de aplicare a legii să anunțe cazuri penale împotriva unor persoane, inclusiv oficiali de recrutare, acuzați că au luat între 500 și 10.000 de dolari pentru a furniza documente false pentru ca unii oameni să se sustragă de la mobilizare sau să plece în străinătate.

Pe râul Tisa, care servește drept graniță între sud-vestul Ucrainei și România, patrulele de pază se concentrau înainte pe prinderea contrabandiștilor de tutun, dar acum îi prind pe cei care fug de recrutare.

Aproximativ 6.000 de persoane au fost reținute în timp ce încercau să plece prin acea porțiune, au mărturisit polițiștii de frontieră pentru Reuters. Unul dintre ei a declarat că peste 19 persoane au murit înecate, încercând să fugă din țară în timpul conflictului.

„Au murit degeaba; au murit în râu, când ar fi putut contribui la efortul de război!”, a precizat un polițist de frontieră.

Universitatea – cale de scăpare

Între timp, parlamentul ucrainean a dezbătut o legislație care ar împiedica persoanele cu vârsta de peste 30 de ani să folosească învățământul superior drept modalitate legală de a evita mobilizarea.

Numărul bărbaților cu vârsta de peste 25 de ani care și-au rezervat locuri la universități în primul an al invaziei a crescut acum cu 55.000 față de anul precedent, a scris ministrul Educației, Oksen Lisovi, pe Facebook, în septembrie.

De altfel, unele voci din Occident au sugerat ca Kievul să intensifice amploarea recrutării sale, prin atragerea de bărbați mai tineri.

Ben Wallace, ministrul britanic al Apărării până la sfârșitul lunii august, declara că vârsta medie a soldaților ucraineni de pe front este de peste 40 de ani. El a sugerat că este timpul „reevaluării amplorii mobilizării Ucrainei”.

„Înțeleg dorința președintelui Zelenski de a-i păstra pe tineri pentru viitor, dar realitatea este că Rusia mobilizează întreaga țară pe furiș.”, a scris el în ziarul „Telegraph”.

David Arakhamia, un deputat de rang înalt și aliat al lui Zelenski, a declarat recent că parlamentul intenționează să elaboreze o legislație pentru a îmbunătăți procedura de mobilizare și demobilizare până la sfârșitul anului.

Proiectul de lege, a declarat el la televiziune, va stabili ce se va întâmpla cu persoanele care au luptat timp de doi ani fără rotație, cum să fie demobilizați soldații care s-au întors după ce au fost prizonieri de război și, de asemenea, va aborda „problemele legate de vârsta de recrutare”.

Încredere în scădere

Acalmia temporară din timpul verii în privința atacurilor majore cu rachete și drone rusești asupra capitalei a făcut ca războiul să pară mai îndepărtat pentru locuitorii Kievului. Calmul aparent a fost spulberat însă în weekend, atunci când Rusia a lansat cel mai mare atac cu drone de până acum asupra capitalei.

O serie de sociologi, citați de Reuters, susțin că o stare de spirit mai sumbră s-a instalat la nivel național.

Ei indică sondajele care arată scăderea încrederii în guvern, care crescuse simțitor în primele luni ale războiului, atunci când forțele ucrainene au respins ofensiva rușilor. Ratingul lui Zelenski rămâne însă foarte ridicat, deși și acesta este în scădere față de anul trecut.

Încrederea în guvern și parlament a scăzut de la 74% în 2022 la 39% anul acesta, respectiv de la 58% la 21%, a afirmat Anton Hrushetski, director executiv la Institutul Internațional de Sociologie din Kiev.

Hrushetski crede că factorii care au contribuit la această situație au fost diversele scandaluri de corupție, precum și convingerea că livrările militare occidentale pentru Ucraina ar fi putut și ar fi trebuit să fie mai consistente.

Lacrimi și tranchilizante

Între timp, Antonina Danilevich își pregătește acum casa pentru ceea ce mulți ucraineni se tem că va fi ce e mai rău: o altă iarnă de lovituri aeriene rusești, ce vor viza rețeaua electrică și sistemul energetic, provocând pene de curent generalizate și alte întreruperi.

„Sunt deprimată, deoarece înțeleg toate provocările iernii și, dacă vor fi bombardamente grele și nu există nici electricitate, nici încălzire, va trebui să mă confrunt singură cu toate aceste probleme.”, spune ea.

Femeia a dat peste un grup de pe „Telegram”, care numără acum 2.900 de persoane ce gândesc la fel ca ea, inclusiv soții, mame și membri de familie, care s-au unit pentru a milita pentru dreptul veteranilor de război de a fi lăsați la vatră.

„Multe dintre femei iau sedative și tranchilizante.”, a spus ea, descriind o stare de „deprimare extremă” în rândul lor.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: ucraina ajutor militar
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri