Jurnalul.ro Ştiri Externe Ucraina ar vrea să adere rapid la UE, dar liderii europeni frânează ambiţiile Kievului

Ucraina ar vrea să adere rapid la UE, dar liderii europeni frânează ambiţiile Kievului

de Redacția Jurnalul    |   

Premierul Ucrainei, Denis Şmihal, afirmă că Administraţia de la Kiev are ambiţia de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani, dar iniţiativa riscă să genereze disensiuni, în contextul opoziţiei ferme a unora dintre statele membre şi a oficialilor de la Bruxelles.

"Avem un plan foarte ambiţios de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani. Prin urmare, ne aşteptăm ca anul acesta, în 2023, să putem fi deja în etapa premergătoare începerii negocierilor de aderare", a declarat Denis Şmihal într-un interviu acordat site-ului Politico.eu înaintea reuniunii UE-Ucraina, programată pe 3 februarie la Kiev.

"Problema este că nimeni din cadrul Uniunii Europene nu consideră realist acest termen", comentează site-ul Politico.eu, notând că oficialii de la Bruxelles încearcă să menţină o perspectivă îndepărtată asupra admiterii Ucrainei.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat anul trecut că, deşi Ucraina a primit statutul de candidat pentru integrarea europeană, probabil vor trece "decenii" până să devină membră a Uniunii Europene. Chiar şi liderii care au susţinut insistent acordarea statutului de candidat la summitul UE din iunie 2022 recunosc la nivel privat că aderarea se poate produce abia peste câţiva ani. Spre exemplu, naţiuni precum Serbia, Turcia şi Muntenegru aşteaptă de mulţi ani să adere la UE, Ankara chiar din 1999.

"Ucraina este un caz foarte complex pentru UE. Sunt mulţi care argumentează că Bruxellesul are o responsabilitate specială faţă de Kiev. Furia ucrainenilor faţă de hotărârea preşedintelui Viktor Ianukovici de retragere din Acordul european de asociere politică şi economică la cererea Rusiei a declanşat revoluţia Maidan din 2014 şi a creat premisele pentru război. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a notat că Ucraina este «singura ţară în care oamenii au fost împuşcaţi pentru că s-au înfăşurat în drapelul UE». Aliaţii apropiaţi ai Ucrainei din UE, precum Polonia şi statele baltice, susţin puternic ambiţiile de integrare ale Kievului, considerând că este vorba de o democraţie care opune rezistenţă unui agresor. Multe dintre vechile state UE sunt mai sceptice, în condiţiile în care Ucraina, o superputere agricolă mondială, le-ar putea dilua puterile şi avantajele. Ucraina şi Polonia, cu populaţii totale de 80 de milioane de locuitori, s-ar putea alia pentru a rivaliza cu Germania ca forţă politică în Consiliul European, iar unele voci argumentează că Ucraina ar atrage fonduri în mod excesiv din bugetul Uniunii Europene", subliniază site-ul Politico.eu.

Pe fondul disputelor, oficialii UE au iniţiat deja eforturile pentru ca reuniunea UE-Ucraina programată vineri la Kiev să menţină poziţia de la summitul Consiliului European din iunie 2022, privind îndeplinirea în mod strict a criteriilor specifice pentru integrarea europeană. "Aşteptările sunt destul de mari la Kiev, dar este necesar să fie îndeplinite toate condiţiile fixate de Comisia Europeană. Este un proces pe bază de merite", a afirmat un oficial de rang înalt de la Bruxelles, sub protecţia anonimatului.

Una dintre problemele majore ale Ucrainei este corupţia, dar premierul Denis Şmihal afirmă că autorităţile tratează cu seriozitate eforturile de combatere a practicilor ilegale.

"Avem nevoie de o Ucraină reformată. Nu putem avea aceeaşi Ucraină ca înaintea războiului", a insistat un oficial european implicat direct în pregătirea reuniunii de vineri.

(sursa: Mediafax)

Subiecte în articol: ucraina ue aderare opozitie
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri