Concret, dacă, pe viitor, Parlamentul va suplimenta zilele nelucrătoare plătite, ar trebui să le ofere patronilor companiilor private fie deduceri sau scutiri de taxe, fie să suporte de la bugetul de stat plata acestor ore prestate de către salariați în respectivele zile. După mai multe avize negative și după ce Guvernul condus de Marcel Ciolacu a transmis Parlamentului că nu susține adoptarea unei astfel de legi, Senatul a respins proiectul, cu niciun vot împotrivă. Senatorii UDMR nici măcar nu au fost prezenți în sala de plen. Legea a ajuns pe masa Camerei Deputaților, soarta ei urmând a fi tranșată la sfârșitul acestei luni.
Operațiunea eșuată poartă denumirea de PLX 496/2023 și reprezintă o propunere legislativă privind măsurile compensatorii ale fondului de salarii în cazul instituirii de sărbători legale în care nu se lucrează, iar autorul ei se numește Kolcsar Karoly, deputat UDMR.
Prin proiectul de lege inițiat, se urmărește modificarea Codului Muncii, în sensul în care, majorarea numărului zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează să fie interzisă în lipsa aplicării de măsuri compensatorii pentru angajatorii din mediul privat.
Astfel, în acest proiect, se menționează că „prin măsuri compensatorii, se înțelege dispoziții fiscale de natura facilităților, deducerilor, compensărilor sau similare, al căror scop este contracararea cheltuielilor suplimentare suportate din fondul de salarii de către angajatorii din mediul privat, ca urmare a respectării prevederilor articolelor 139 – 142 din Codul muncii”.
Conform expunerii de motive care stă la baza acestui demers, „în România, indiferent de sectorul în care activează angajatorii acestora, salariații beneficiază de 15 zile de sărbătoare legală nelucrătoare. Față de cele șase reglementate în anul 2003, nivelul acestora a crescut până în prezent de 2,5 ori”.
Cum este justificat acest demers legislativ
Deputatul Kolcsar Karoly precizează că „aceste zile libere sunt acordate, de asemenea, angajaților, iar neconformarea este sancționată cu amenzi consistente”. „În cazul unor evenimente familiale deosebite, angajații au dreptul la zile libere plătite, stabilite prin diferite legi sau inclusiv prin contractele de muncă sau prin regulamentele interne. Există și situații în care indemnizația aferentă zilelor libere este compensată sau se achită din diferite bugete, cum ar fi, în cazul zilelor libere pentru părinți, atunci când unitățile școlare își suspendă activitatea, sau indemnizațiile aferente îngrijirii copilului bolnav sau pacienților cu afecțiuni oncologice ori indemnizațiile de maternitate. În plus, față de acestea, este uzuală acordarea de zile libere pentru evenimente familiale”, mai susține parlamentarul inițiator.
Potrivit deputatului UDMR, odată cu creșterea numărului de zile libere la care angajații au dreptul, a crescut proporțional și presiunea asupra cheltuielilor cu forța de muncă a firmelor, raportată la numărul de zile productive. „În sectoarele unde procesul de producție sau prestarea de activități nu poate fi întrerupt, angajatorilor li se dublează cheltuielile salariale pentru zilele respective. Eforturile financiare ale unui astfel de operator echivalează pentru un singur salariat cu o lună și jumătate de muncă în regim normal”, mai adaugă acesta.
Măsuri de contracarare
În documentul citat se mai arată că, considerând că orice prevedere suplimentară privind zilele libere suportate de angajator înseamnă cheltuieli pe seama rezultatelor financiare ale unei întreprinderi și că proliferarea lor ar putea împinge firmele cu situație financiară fragilizată de crizele suprapuse pe care le traversează economia înspre faliment, inițiativa legislativă propune ca orice astfel de nouă reglementare să fie însoțită de măsuri compensatorii.
Aceste măsuri ar trebui să vizeze suportarea cheltuielilor salariale respective din bugetul consolidat al statului, cum ar fi Fondul de creanțe salariale sau Fondul de asigurări sociale de șomaj, sau compensarea angajatorilor prin reducerea unor contribuții obligatorii pe forța de muncă, respectiv pe contribuția asigurătorie de muncă, aferente zilelor nelucrate sau prin alte deduceri și facilități de ordin fiscal.
Semnal de la Palatul Victoria
Consiliul Economic și Social (CES) a respins acest proiect, printr-un aviz negativ, în care se arată că „măsura propusă este neaplicabilă, întrucât nu prezintă concret ce anume măsuri compensatorii se vor acorda în cazul creșterii numărului de zile nelucrătoare, textul de lege referindu-se la situații ipotetice viitoare, fapt ce va determina rămânerea fără obiect a acestuia, în cazul în care aceste situații nu se vor materializa”.
De asemenea, la data de 6 august 2023, Guvernul Ciolacu a precizat, în punctul de vedere negativ înaintat Parlamentului, că, potrivit Eurostat, România ocupă primele locuri, în mod constant, de-a lungul ultimilor 15 ani, în ceea ce privește durata timpului de muncă. „Nu este clar cum va fi aplicabilă măsura propusă, având în vedere multitudinea situațiilor concrete care pot apărea în practică. Aplicarea prevederilor inițiativei legislative ar putea conduce la un impact negativ asupra bugetului consolidat. De aceea, Executivul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative”, se arată în acest punct de vedere.
La Senat, nimeni nu a votat pentru adoptarea proiectului
Deși legea în discuție are un singur inițiator, propunerea a fost îmbrățișată, inițial, de un număr foarte mare de parlamentari, de la toate partidele, 55 de senatori și deputați semnând în tabelul susținătorilor. Din fișa proiectului aflăm că 8 deputați PSD, printre care îi regăsim pe fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, sau pe actualul președinte al Camerei Deputaților, Alfred Simonis, au semnat. De asemenea, au semnat 13 deputați PNL, printre care actualul ministru al Mediului, Mircea Fechet. De la USR au semnat trei deputați, de la UDMR 13 și de la minorități patru. Lucrurile nu au mers, însă, așa cum spera inițiatorul. La Senat, Comisia pentru Drepturile Omului și Comisia pentru Buget-Finanțe au avizat negativ proiectul de lege, iar Comisia Juridică a adoptat un raport de respingere. Plenul Senatului a respins legea, în 5 septembrie 2023, cu 91 de voturi la zero și o abținere. Senatorii UDMR nu au fost prezenți în sală.
Proiectul a ajuns, la data de 12 septembrie, pe masa Camerei Deputaților, care este forul decizional.