Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Un pariu de 700 milioane lei. Cât de riscant e să investești în primării

Un pariu de 700 milioane lei. Cât de riscant e să investești în primării

de Valentin Gros    |   

Nu numai firmele şi persoanele fizice trăiesc pe datorie, ci şi unele autorităţi locale. În anii de criză, pentru a ieşi din impasul financiar, administraţiile locale au apelat la emisiunile de obligaţiuni. Valoarea acestora, la nivel naţional, a ajuns rapid la circa 700 milioane de lei. Astfel, s-a obţinut finanţarea necesară investiţiilor, dar în acelaşi timp, a apărut şi riscul intrării în insolvenţă, primul pas către faliment. Câteva localităţi mai mici din România s-au lovit de această problemă, dar marile oraşe, deşi pot acuza dificultăţi la achitarea ratelor scadente, sunt deocamdată ferite de un asemenea pericol pentru că au bugete consistente.

Mai multe primării şi consilii judeţene din România s-au împrumutat pentru a-şi completa bugetele. Au luat bani, în special în perioada crizei financiare, şi trebuie să returneze sumele până în a doua jumătate a deceniului următor. Mecanismul este simplu. Obligaţiunile emise de autorităţile locale sunt cumpărate de investitori de mare calibru, iar unităşile administrativ-teritoriale trebuie să returneze sumele, în rate, precum clienţii care au luat credit de la bancă. Dobânzile sunt variabile, depinzând de indicii ROBOR (rata dobânzii la care băncile oferă împrumuturi pe piaţa interbancară) şi ROBID (rata medie a dobânzii la depozite atrase pe aceeaşi piaţă).

555 milioane de lei reprezintă suma atrasă de Primăria Generală a Capitalei prin emisiuniile de titluri de valoare

Politica dobânzilor

Dacă privim din perspectiva unei bănci care a cumpărat obligaţiuni, vom observa că aceste dobânzi sunt mai mici decât cele percepute pentru creditele ipotecare, de exemplu. Teoretic, un câştig mai mic. Avantajul băncii constă însă în siguranţa plasamentului pentru că o instituţie publică este considerată mai solidă financiar decât o persoană fizică. Privind din unghiul opus, obligaţiunile autorităţilor locale oferă câştiguri mai mari decât depozitele bancare. Numai că, spre deosebire de titlurile de stat, ele nu se adresează direct populaţiei. Sunt achiziţionate de investitori mari (bănci, fonduri de investiţii etc) şi listate la Bursă. Listarea este, însă, mai mult formală, pentru că, în realitate, aceste titluri se tranzacţionează foarte rar sau chiar deloc.

Probleme la plată

În România, emisiunile de obligaţiuni s-au dovedit a fi, până acum, un pariu câştigător pentru investitorii care au mizat pe ele. Totuşi, poate apărea şi riscul neachitării ratelor de către autorităţile locale. Cel mai recent caz s-a înregistrat la Timişoara. Deşi este una dintre cele mai bogate primării din ţară, municipalitatea a achitat, în noiembrie 2018, numai o treime din sumele scadente cuvenite creditorilor, invocând reducerea încasărilor, ca urmare a reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10%. De asemenea, o primărie mai mică, a localităţii Siret din judeţul Suceava (împrumutată cu patru milioane de lei pe intervalul 2010-2028), a anunţat o datorie neachitată de 90.000 de lei, precizând însă că va depune eforturi pentru a plăti în câteva săptămâni. Aici, cauza invocată este neaprobarea bugetului de stat pe 2019. Tot mai multe voci autorizate avertizează asupra posibilităţii declanşării unei noi crize, fapt ce ar creşte riscul de neplată a cupoanelor de obligaţiuni. Pentru investitori, semnalele trase în ultima perioadă de economişti constituie un motiv serios de îngrijorare.

În funcţie de evoluţiile ROBOR şi ROBID, dobânzile pot varia şi cu un punct procentual, de la cupon la cupon. De exemplu, Consiliul Judeţean Hunedoara a anunţat recent, pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB), că va plăti o dobândă de 4,43%, aferentă celui de-al 50-lea cupon al emisiunii pe care a lansat-o (perioada 15 noiembrie 2018 – 14 februarie 2019). Pentru cel de-al 51-lea cupon (perioada 15 februarie – 14 mai), rata dobânzii este de 3,43% pe an, şi urmează să fie achitată la 10 mai

Cine a lansat obligaţiuni

  • CJ Hunedoara a listat obligaţiunile în 2009, iar maturitatea este în 2026; suma totală împrumutată se cifrează la 31,5 milioane de lei.

 

  • CJ Alba a listat obligaţiunile în 2009, iar maturitatea este în 2026; suma totală împrumutată se cifrează la 50 milioane de lei.

 

  • Primăria Capitalei a listat obligaţiunile în 2018, iar maturitatea este în 2028; suma totală împrumutată se cifrează la 555 milioane de lei. Procedura reprezintă „rostogolirea” unor alte împrumuturi, contractate în 2005 (500 milioane de lei) şi 2015 (2,2 miliarde de lei).

 

  • Primăria Timişoara a listat obligaţiunile în 2008, iar maturitatea este în 2026; suma totală împrumutată se cifrează la 30 milioane de lei.

 

  • Primăria Alba Iulia a listat obligaţiunile în 2007, iar maturitatea este în 2025; suma totală împrumutată se cifrează la 8 milioane de lei.

 

  • Primăria Aninoasa (judeţul Dâmboviţa) a listat obligaţiunile în 2009, iar maturitatea este în 2020; suma totală împrumutată se cifrează la 3 milioane de lei.

 

  • Primăria Năvodari a listat obligaţiunile în 2009, iar maturitatea este în 2027; suma totală împrumutată se cifrează la 20 milioane de lei.

 

  • Primăria Oraviţa a listat obligaţiunile în 2009, iar maturitatea este în 2027; suma totală împrumutată se cifrează la 6 milioane de lei.

 

  • Primăria Siret (judeţul Suceava) a listat obligaţiunile în 2010, iar maturitatea este în 2028; suma totală împrumutată se cifrează la 4 milioane de lei.

Municipalităţile acuză probleme din cauza scăderii impozitului pe salarii, de anul trecut. Astfel, au pierdut sume care nu le-au fost compensate. Probabil, vor mai tăia de la investiţii pentru a-şi acoperi cheltuielile curente. Totuşi, e puţin probabil ca în viitorul apropiat, un oraş mare din România să intre în insolvenţă, pentru că primăriile din aceste oraşe au bugete solide - Gabriel Biriş, consultant fiscal

 

Explicaţie foto: Modificările legislaţiei fiscale şi întârzierea adoptării bugetului de stat creează primăriilor probleme la achitarea ratelor scadente la cupoanele de obligaţiuni

 

Subiecte în articol: obligatiuni locale
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri