Ieri, s-a aflat în dezbaterea comisiilor permanente din Senat (Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia juridică) propunerea legislativă privind „învestirea personalului didactic cu exerciţiul autorităţii publice”, iar senatorii au dat raport comun de admitere. Federaţiile de părinţi şi elevi susţin însă că proiectul respectiv poate da naştere la abuzuri.
Proiectul de lege privind „învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar cu exerciţiul autorităţii publice, pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu” a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, în 2016, a fost avizat favorabil ieri, în comisiile senatoriale de specialitate, şi urmează să fie dezbătut în Senat – for decicizional în acest caz. În expunerea de motive, se invocă lipsa de protecţie juridică a cadrelor didactice faţă de hărţuirea şi agresiunile venite din partea elevilor, părinţilor sau reprezentanţilor legali ai acestora.
Raportul a fost adoptat cu un amendament propus de senatorul Liviu Pop, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, prin care se renunţă la majorarea cu o treime, aşa cum prevede forma adoptată iniţial de Camera Deputaţilor, a pedepselor prevăzute de lege pentru ameninţări, loviri sau alte violenţe cauzatoare de moarte sau omor, în cazul categoriei de personal din învăţământul preuniversitar prevăzut în proiect. La majorarea pedepsei cu o treime se renunţă şi în cazul săvârşirii unei infracţiuni împotriva unei cadru didactic, asupra unui membru al familiei ori asupra bunurilor acestuia.
Un statut controversat
Consiliul Naţional al Elevilor şi Federaţia Naţională a Părinţilor din Învăţământul Preuniversitar (FNAP) au redactat o scrisoare deschisă către preşedintele Klaus Iohannis, cerându-i să blocheze proiectul de lege cu pricina. „Din punct de vedere juridic, statutul de autoritate publică le oferă profesorilor un avantaj în situaţiile de conflict dintre elevi şi profesori (...), avantaj care, deşi în aparenţă pare a fi un lucru pozitiv, va avea efecte grave în sistem, constituind o pârghie pe care elevii, în momentul de faţă, nu o au, deşi cazurile în care elevii sunt victime ale abuzurilor în mediul şcolar sunt mai numeroase”, se menţionează în documentul respectiv.
„Se creează un prcedent periculos”, ne-a declarat Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiei de Părinţi din Învăţământul Preunivesitar - FNAP. „Sunt de acord că avem nevoie de un climat de disciplină în şcoli, dar asta se câştigă, nu se impune. Există deja legi şi regulamente care sancţionează eventualele abateri. Nu e nevoie de un cadru legislativ excedcentar ca să întărim statutul profesorilor.”
Riscurile, adaugă Cristache, este să apară situaţii în care un profesor mai zelos să acuze un elev, fără o bază reală, iar elevul să nu se poată demonstra contrariul, riscând să fie pedepsit mult prea aspru. „Dacă aş fi cadru didactic, mi-ar fi ruşine să mă folosesc de un astfel de statut suplimentar. Ar însemna că nu sunt un pedagog adevărat, că nu pot să mă impun în faţa copiilor”, mai spune preşedintele FNAP.
„Nu puţine sunt cazurile în care unii profesori (...) abuzează elevii, mai ales pe cei cu probleme emoţionale sau cu dificultăţi de integrare în mediul educaţional, iar cazurile în care drepturile elevilor sunt încălcate de către profesori sunt chiar şi mai numeroase.”
Scrisoare deschisă, semnată de Consiliul Naţional al Elevilor şi de Federaţia Naţională a Părinţilor din Învăţământul Preuniversitar