Într-un document trimis guvernului danez, agenţia specializată a ONU a denunţat decizia autorităţilor de la Copenhaga prin care se permite poliţiei să confişte bunuri cu o valoare mai mare de 3.000 de coroane daneze (circa 400 de euro) aparţinând solicitanţilor de azil, pentru a se putea acoperi o parte din costurile şederii acestora în Danemarca.
Măsura a fost descrisă de UNHCR drept 'un răspuns profund îngrijorător la nevoile umanitare şi un afront la demnitatea lor'.
Într-o conferinţă de presă, Filippo Grandi, un diplomat italian care în această săptămână a devenit Înalt Comisar al ONU pentru Refugiaţi, a declarat că Europa trebuie să dea un exemplu prin modul de primire a refugiaţilor şi nu prin ridicarea de bariere şi, în acelaşi timp, să distribuie între toate ţările europene povara reprezentată de refugiaţi.
'Dacă Europa are un răspuns coerent, coordonat... aceste reacţii la graniţă care uneori sunt justificate, ca în cazul Suediei, nu s-ar produce. Vom continua, desigur, să spunem "Vă gestionaţi graniţa aşa cum consideraţi necesar", dar dreptul oamenilor de a căuta azil nu trebuie să fie periclitat. Acest lucru este foarte, foarte important', a spus Grandi.
Confruntată cu un aflux îngrijorător de refugiaţi, Suedia, care a introdus controale la graniţele sale la mijlocul lunii noiembrie, le-a impus începând cu 4 ianuarie companiilor de transport auto şi feroviare care folosesc podul Oresund, dinspre Danemarca, să verifice identitatea călătorilor înainte de îmbarcare, de partea daneză, în caz contrar riscând să fie amendate.
Danemarca, care se teme că migranţii ilegali întorşi din Suedia vor rămâne pe teritoriul său, a reacţionat imediat prin reintroducerea controalelor la frontiera sa cu Germania, de unde sosesc numeroşi migranţi. La rândul său, Germania a introdus deja controale la frontiere, în principal cu Austria, la mijlocul lunii septembrie.
Conform noilor decizii ale guvernului de la Copenhaga, refugiaţii vor trebui să aştepte trei ani înainte de a solicita reunificarea cu familiile peste hotare.
Durata permiselor de rezidenţă temporară va fi scurtată şi refugiaţii vor fi acceptaţi pe baza 'integrării lor potenţiale' mai degrabă decât a simplului lor statut de refugiat.