Uniunea Europeană a decis, luni seară, aplicarea unor sancţiuni punctuale membrilor regimului militar din Myanmar, a anunţat Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.
"Miniştrii de Externe au decis aplicarea de sancţiuni punctuale asupra intereselor economice şi financiare ale militarilor, deoarece în această ţară ei sunt antreprenori şi deţin active în economie", a declarat Josep Borrell Fontelles, conform Agenţiei France-Presse şi cotidianului Le Figaro.
"S-a ajuns la un acord politic pentru sancţionarea militarilor şi au fost iniţiate activităţile tehnice pentru finalizarea şi aplicarea sancţiunilor. Procedura s-ar putea derula foarte rapid", a explicat o sursă diplomatică de la Bruxelles.
Anterior, miniştrii de Externe din statele membre ale Uniunii Europene avertizaseră că ar putea impune sancţiuni regimului militar din Myanmar. "Miniştrii de Externe din cadrul UE condamnă vehement lovitura de stat produsă în Myanmar/Burma pe 1 februarie. Autorităţile trebuie să manifeste reţinere maximă, toate părţile trebuie să evite violenţele. Uniunea Europeană este pregătită să susţină dialogul pentru soluţionarea crizei, dar este pregătită şi să adopte măsuri restrictive împotriva celor responsabili în mod direct de lovitura de stat militară şi împotriva intereselor economice ale acestora. Autorităţile militare trebuie să îi elibereze imediat şi necondiţionat pe preşedintele U Win Myint, pe consilierul de stat Daw Aung San Suu Kyi şi pe toţi cei deţinuţi sau arestaţi în legătură cu lovitura de stat", a transmis Consiliul UE, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu.
Armata din Myanmar a preluat cu forţa puterea, pe 1 februarie, după arestarea consilierului de stat Aung San Suu Kyi, premier de facto, şi a preşedintelui Win Myint. Armata din Myanmar a anunţat preluarea puterii de către comandantul militar Min Aung Hlaing, denunţând "fraude electorale" în scrutinul parlamentar desfăşurat în noiembrie 2020. Militarii patrulează în capitala Myanmarului, Naypyidaw, şi în cel mai mare oraş al ţării, Yangon.
Formaţiunea susţinută de Armată, Partidul pentru Solidaritatea şi Dezvoltarea Uniunii (USDP, dreapta, naţionalism budhist), a înregistrat un rezultat slab în scrutinul parlamentar din noiembrie, câştigat de partidul Liga Naţională pentru Democraţie (NLD, centru-stânga, populist), condus de Aung San Suu Kyi. Lovitura de stat a intervenit în contextul în care urma să înceapă noua legislatură, iar Parlamentul ar fi trebuit să valideze rezultatul scrutinului legislativ şi să aprobe noul guvern. Consilierul de stat Aung San Suu Kyi, premier de facto, şi-a atras critici în ultimii ani din cauza tolerării acţiunilor de reprimare asupra minorităţii musulmane rohingya. Aung San Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, a fost premier al Myanmarului din 2016.
Regimul militar a anunţat instituirea legii marţiale în unele cartiere din oraşul Yangon (Rangoun), capitala economică a ţării, precum şi în zone din Mandalay, al doilea oraş ca mărime din Myanmar. Circulaţia a fost interzisă pe timp de noapte, iar adunările în grupuri mai mari de cinci persoane nu sunt permise. În ultimele săptămâni au avut loc mitinguri de protest în capitala ţării, Naypyidaw, precum şi Yangon şi în numeroase alte zone din Myanmar. Cel puţin doi protestatari au fost ucişi în urma intervenţiilor forţelor de ordine.
Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a exprimat "preocupare profundă" privind criza din Myanmar, cerând eliberarea imediată a deţinuţilor politici. Uniunea Europeană şi Marea Britanie au cerut organizarea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului pe tema situaţiei din Myanmar. Statele Unite au anunţat sancţiuni împotriva regimului militar din Myanmar.
(sursa: Mediafax)