Obiectivele ambițioase de transformare a Uniunii Europene (UE) într-o zonă neutră din punct de vedere climatic până în anul 2050 și de reducere a 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în anul 2030 determină Comisia Europeană să adopte măsuri de creștere a eficienței energetice, precum și de creștere a ponderii materialelor și produselor cu amprentă ecologică redusă. Un număr de 220 milioane de clădiri, reprezentând 85% din fondul de construcții al UE, au fost construite înainte de anul 2001 și multe dintre aceste clădiri nu sunt eficiente din punct de vedere energetic.
Astăzi, doar 11% din fondul de clădiri existente al UE cunoaște un anumit nivel de renovare. Cu toate acestea, foarte rar, lucrările de renovare vizează și performanța energetică a clădirilor. În întreaga UE, renovări care reduc consumul de energie cu cel puțin 60% sunt efectuate numai în cazul a 0,2% din clădiri pe an, iar în unele regiuni, ratele de renovare din punct de vedere energetic sunt practic absente. În acest ritm, ar fi nevoie de secole pentru reducerea până la nivelul zero a emisiilor de carbon din sectorul construcțiilor.
Dublă provocare
Poate avea Uniunea Europeană dezvoltare economică și, în același timp, se pot urmări obiectivele Pactului Verde de combatere a schimbărilor climatice? Răspunsul este da, iar una dintre soluții este folosirea lemnului provenit din păduri gestionate durabil. Provocarea este dublă: administrarea durabilă a pădurilor și, concomitent, folosirea cât mai eficientă a resurselor de lemn rezultate din gospodărirea durabilă a pădurilor. În Uniunea Europeană, capătă contur viziunea că, după epoca pietrei și a fierului, a betonului și a sticlei în timpurile moderne, urmează epoca lemnului, o resursă regenerabilă, biodegradabilă, cu amprentă de mediu redusă în etapele de producție, o resursă extrem de versatilă, cu utilizări ca material de construcții și în bio-produse care pot să înlocuiască materialele nedegradabile bazate pe combustibili fosili.
35 de milioane de clădiri renovate
Un exemplu de îmbinare a obiectivelor de redresare economică, având în vedere și obiectivele Pactului Verde, este programul european de renovare a clădirilor care își propune să direcționeze 37% din resursele Planului de Recuperare și Reziliență către măsuri de neutralitate climatică. În cadrul programului se va finanța renovarea pe principii de eficiență energetică a 35 milioane de clădiri din Uniunea Europeană, până în anul 2030, ceea ce va contribui la crearea a 160.000 locuri de muncă. Conceptul este simplu: în Uniunea Europeană, o parte a clădirilor sunt vechi și deci ineficiente energetic. Atingerea țintei de reducere a emisiilor de carbon cu 55% până în anul 2030 nu se va putea face pentru sectorul rezidențial – care consumă aproximativ 40% din totalul energiei consumate în UE – fără un val de renovare a clădirilor. Investițiile în renovarea clădirilor urmăresc eficiența energetică evaluată prin certificate energetice dar și printr-un concept nou: evaluarea amprentei de carbon a unei clădiri pe toată durata ei de viață.
Lemnul revine ca material de construcţii
Lemnul și produsele din lemn, ca materiale regenerabile, cu amprentă mică de carbon în etapa de producție și care pot fi recirculate la sfârșitul perioadei de viață a clădirilor, vor fi în centrul acestor politici economice. Sunt concepte inovative, mecanisme de piață noi care vor susține dezvoltarea utilizării lemnului ca material de construcție. Este o viitoare direcție de dezvoltare europeană care va fi dezbătută pe larg, în 26 noiembrie la „Forumul pădurilor, industriei lemnului și bioeconomiei”, cel mai important eveniment din domeniu.