După ce, în ultimele luni, parlamentarii USR au inițiat proiecte de lege prin care vor să instituie turnătoria la locul de muncă, filajul în
trafic și alte lucruri prin care să se stabilească un control cât mai drastic, acum, pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, progresiștii au introdus mai multe modificări la legea decorațiilor naționale. Supărarea lor este că legea nu prevede retragerea automată a acestor decorații decât pentru cei condamnați definitiv la pedepse cu executare, nu și celor condamnați cu suspendare. O altă problemă ridicată este mandatul cancelarului Cancelariei Ordinelor.
Un alt proiect de „mare” importanță pentru societate a fost înregistrat, la începutul acestei luni, pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, după ce, pe 20 decembrie 2021, a fost respins, la vot, în Senat. Este vorba despre o propunere legislativă inițiată de senatorul Raoul Adrian Trifan și de deputatul Nicu Fălcoi, ambii de a USR, privind „modificarea și completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, dar și a OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității”. Celor doi inițiatori li s-au alăturat, prin semnătură de susținere, și alți 59 de parlamentari, dintre care 56 de la grupurile USR din Senat și Camera Deputaților, doi de la PNL (Ben Oni Ardelean și Marilen Pirtea), precum și Titi Stoica de la AUR.
În expunerea de motive, inițiatorii arată că legea privind sistemul național de decorații al României „are câteva lacune”. „Se aplică o interpretare eronată a articolului 51 din lege, în sensul că decorațiile sunt retrase doar persoanelor condamnate definitiv, prin hotărâre judecătorească, la pedepse privative de libertate, în regim de detenție”, scriu autorii acestui proiect de lege.
Conform sursei citate, „persoanele condamnate cu suspendare nu își pierd automat și distincțiile primite de la statul român, deoarece nu există un articol specific care să stipuleze acest lucru”.
Obsesia „penalilor”
Autorii proiectului legislativ mai susțin că suspendarea executării unei pedepse este o măsură de individualizare judiciară a pedepsei, care nu are ca efect și modificarea calificări juridice a pedepsei aplicate, în sensul înlăturării caracterului său privativ de libertate, ci are ca efect provizoriu neexecutarea pedepsei privative de libertate pe perioada termenului de încercare. În acest sens, cei doi parlamentari de la USR, cărora li s-au adăugat și ceilalți 57 de colegi, spun că „pentru a rezolva posibilele interpretări eronate ale acestei prevederi legale, propunem modificarea literei «a» a articolului 51, în sensul precizării expresiei
«pedeapsă privativă de libertate», indiferent de modul de individualizare a executării acesteia”.
Practic, prin această modificare, dacă ea ar fi votată, orice condamnare, pentru orice faptă, indiferent de gravitatea ei și de modul în care este ispășită, va conduce automat la retragerea decorației primite de cel condamnat.
A doua „bubă”, poliţia politică
Însă parlamentarii USR nu se opresc aici. Ei susțin că exact aceeași problemă există și în cazul persoanelor care au fost declarate lucrători sau colaboratori ai Securității, prin hotărâri judecătorești definitive. „Se poate observa că prevederile articolului 51, litera «b» sunt interpretabile. (…) Avem exemple de persoane distinse cu diverse ordine care au fost condamnate definitiv pentru că au desfășurat activități de poliție politică, dar cărora nu le-au fost retrase decorațiile”, se arată în expunerea de motive. Iar pentru „remedierea” acestui inconvenient, autorii inițiativei legislative doresc introducerea unei litere noi, „c”, care să prevadă drept criteriu de retragere a unei decorații „constatarea prin hotărâre judecătorească definitivă a faptului că persoana decorată a fost lucrător sau colaborator
al Securității și a desfășurat activități de poliție politică”.
Cancelaria Ordinelor le stă în gât
O altă problemă pe care au identificat-o cei de la USR este, nici mai mult, nici mai puțin, funcția de Cancelar al Cancelariei Ordinelor. Care este pe viață, „fără niciun indicator limitat în timp”. „Aceasta este o practică ce contravine unor principii elementare de guvernare democratică”.
În acest sens, USR vrea să limiteze mandatul Cancelarului Cancelariei Ordinelor „la maximum zece ani”. Așa cum arătam mai sus, acest proiect de lege este unul dintr-o serie mai largă de inițiative legislative ale celor de la USR, în ultimul an, care conțin măsuri cel puțin interesante. Jurnalul a prezentat o parte dintre aceste proiecte, de la cel care ar urma să instituie funcția de turnător la locul de muncă, la cel care ar transforma în delatori participanții la trafic ce au montate camere de luat vederi în bordul mașinii sau aplicarea amenzilor de circulație de către un sistem de roboți.
Acest ultim proiect de lege a fost supus votului Senatului, ca primă Cameră sesizată, în 20 decembrie 2021, fiind respins. Pe 2 februarie 2022, el a fost înregistrat la Camera Deputaților, fiind înscris, pentru raport, la Comisia pentru Cultură și la Comisia Juridică, termenul de depunere a raportului fiind 22 februarie.
„Reformele” propuse de Dacian Cioloș au lăsat, ieri, Uniunea fără președinte
În timp ce parlamentarii USR, inclusiv cei de la fostul PLUS, introduc în Legislativ astfel de inițiative, partidul din care fac parte este în pragul dezintegrării. Președintele USR, ales la congresul din octombrie 2021, Dacian Cioloș, și-a dat demisia din funcție, ieri după-amiază, la capătul unei ședințe tensionate a
Biroului Național Reunit.
Războiul din USR, purtat între Dacian Cioloș și aripa condusă de Dan Barna a plecat de la faptul că președintele demisionar a supus votului un pachet de „reforme”, care ar fi transformat formațiunea politică într-o anexă a unor ONG-uri. Concret, pachetul de reforme viza „diminuarea puterii Biroului Național, prin externalizarea deciziilor”. Această externalizare trebuia să consta în înființarea unei Comisii distincte de partid, reprezentată de ONG-uri sau de personaje care reprezintă aceste structuri non-guvernamentale și care să ofere Biroului Național Reunit al USR direcția deciziilor pe care forul de conducere al partidului trebuie să le adopte.
O altă reformă anunțată de Dacian Cioloș, dar respinsă la vot, era schimbarea statutului partidului, schimbarea secretarului general și reorganizarea Secretariatului General al USR.
Niciuna dintre aceste reforme nu a primit susținerea Biroului Național. Doar 11 voturi au fost „pentru”, în timp ce 14 voturi au fost „împotrivă”, aici fiind numărate și cele exprimate de fostul președinte al USR Dan Barna, dar și de vicepreședintele Cătălin Drulă.
La ora 15.30, Dacian Cioloș a convocat din nou o ședință a Biroului Național Reunit, pentru a-și anunța colegii că demisionează de la conducerea USR, transmițându-le că, pentru că nu i-au susținut programul de reforme, înțelege să renunțe la șefia partidului și că va rămâne simplu membru al formațiunii. Mai mult, Cioloș și-a și desemnat succesorul interimar, în persoana lui Cătălin Drulă.
Surse din interiorul partidului arată că, cel mai probabil în vara acestui an, va avea loc un Congres extraordinar al USR, pentru alegerea unui nou președinte. Asta, în condițiile în care Dacian Cioloș a devenit președintele USR la congresul de la începutul lunii octombrie, când a reușit să-l învingă pe Dan Barna. De asemenea, surse din anturajul lui Dacian Cioloș nu exclud ca acesta să ia în calcul varianta candidaturii la șefia USR la viitorul congres, când, odată cu moțiunea sa, să ceară și votul pentru acest pachet de „reforme” respins, ieri, de colegii săi.
USR se află, în ultimele sondaje de opinie, pe poziția a patra, după AUR, cu un scor de maximum 12 procente în preferințele electoratului. La alegerile parlamentare din decembrie 2020, formațiunea obținea un scor de 15 procente.